Câteva conversații mișto pe teme foarte înalte - Mia își ratează răzbunarea la TIFF, 2021

Violența în cuplu și abuzul la care sunt supuse actrițele din partea regizorilor sunt genul de teme dure care produc opere cinematografice, teatrale sau literare dintre cele mai sobre. Deși le tratează pe ambele deloc superficial, Mia își ratează răzbunarea poate fi lesne încadrat la capitolul comedii.

E meritul scenariului - scris de regizorul Bogdan Theodor Olteanu (aflat la al doilea lungmetraj după Câteva conversații cu o fată foarte înaltă), la care și-au adus contribuția, așa cum s-a putut afla la unul dintre Q&A-urile de la TIFF 2021, și cele 7 actrițe din distribuție -, că publicul poate aplauda un film ce vorbește relaxat, isteț și atașant despre lucruri grave și actuale. Umorul se îmbină cu multitudinea de puncte de vedere relevante din care sunt percepute atât incidentul central (el îi dă ei o palmă), cât și sub-temele de tipul regizorul își dezbracă actrițele cu orice ocazie.


Mia (Ioana Bugarin) are alături șase prietene (Ana Maria Guran, Ștefania Cîrcu, Mădălina Stoica, Ecaterina Lupu, Silvana Mihai) și mama (vitregă? - Maria Popistașu). Lor li se confesează, în brațele lor plânge, cu ele se ceartă, cu ele râde și își petrece zilele și nopțile de după despărțirea de iubit. Alături de unele dintre ele, complotează pentru ducerea la îndeplinire a sexului de răzbunare ce trebuie musai filmat și transmis fostului. Pe rând, personajele interpretate de Carol Ionescu, Alexandru Ion și Adrian Nicolae sunt supuși probei de ducere la îndeplinire a răzbunării și, câte o lungă secvență de un umor delicios, nu se ridică la înălțimea așteptărilor.

În spatele comicului, deruta Miei e cât se poate de reală. Ce e, totuși, de făcut în situația în care se află? Cu ceva mai multă experiență de viață, mama Mariei Popiștasu (un nou rol școală & minunat făcut de această poate cea mai importantă actriță de ro-cinema a momentului) nuanțează și multiplică întrebarea: nu atât ce e de făcut contează acum, imediat după despărțire, ci cum se simte ea, Mia, în raport cu tot ce a fost și cu tot ce va putea fi. Cum se simte ea, dincolo de ce zice gura lumii (prietenele mai sus citate și societatea internautică în sensul cel mai larg) că ar trebui să simtă, că ar trebui să interpreteze, că ar trebui să facă.

Element-cheie, personajul mamei și câteva dintre cele ale prietenelor (Ștefania Cîrcu, Ecaterina Lupu) au capacitatea de a se lua și în neserios, abilitate ce le permite să înțeleagă ce e cu adevărat important pentru fiecare dintre ele, să discearnă în legătură cu magnitudinea reală și strict personală a necazurilor cu care se confruntă și să ia decizii pe baza unei auto-evaluări oneste, deloc neinfailibile.

Haios, deștept, nuanțat, divers, Mia își ratează răzbunarea are, într-o lume post-covid-iană ideală, potențialul de a aduce publicul în sală, pe bază de comedie și tinerețe, și de a-l face să plece după proiecție reluând câteva dintre cele mai bune replici-banc și gata să discute, în civilizat contradictoriu, pe câteva dintre temele dezvoltate și inspirat nerezolvate de scenariu.