Continuă filmările la Hârtia va fi albastră, al doilea lungmetraj al regizorului Radu Muntean. Filmului, o coproducţie Antena 1 şi Multimedia Est, i-au fost alocate 28 de zile de filmare în diverse locaţii din Bucureşti. Mai bine spus, 28 de nopţi, pentru că acţiunea filmului se petrece în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989.
Hârtia va fi albastră îl prezintă pe Costi, un tânăr prins de izbucnirea Revoluţiei cu trei luni înainte de a termina armata. Atât el, cât şi toate celelalte personaje ale filmului, fie că sunt soldaţi, tineri demonstranţi deveniţi brusc revoluţionari, sau cadre militare, formează un cerc de oameni debusolaţi, confuzi, devenind "actorii mărunţi ai evenimentelor de atunci", aşa cum îi numeşte regizorul filmului. "Sunt perfect conştient că, în principiu, spectatorul român s-a săturat de filme care tratează, direct sau indirect, Revoluţia din decembrie '89. Intenţia mea nu e să descopăr adevărul despre Revoluţie sau terorişti, ci să spun povestea acelor oameni. E o noapte nebună în care militarii primesc ordine de la poeţi şi actori prin televizor, oamenii sunt chemaţi să apere Televiziunea cu mâinile goale, staţiile de emisie-recepţie transmit consemne confuze, civilii primesc arme pe bază de buletin, iar ţiganii sunt arestaţi ca terorişti arabi. Filmul va fi, ca şi Revoluţia, o tragicomedie", adaugă Radu Muntean.
El mărturiseşte că "greul a trecut". Cu toate astea, atât Radu, cât şi întreaga echipă, sunt pregătiţi pentru următoarele nopţi de filmare rămase, urmând a avea de-a face cu câteva secvenţe dificile care vor fi filmate în zona Arcului de Triumf şi în Piaţa Victoriei. "Greul" menţionat de regizorul filmului l-au reprezentat atât filmările din weekend-ul trecut, la Televiziunea Română, cât şi nopţile petrecute în două vile devenite locaţii pentru filmările de interior.
"Am încercat să reconstitui în detaliu scenografia, costumele şi sunetul epocii, pentru ca atmosfera din film să fie cât mai autentică", spune Radu. Împreună cu scenografii Sorin Dima şi Camelia Tutulan, şi cu Silvana Bratu, responsabilă de costume, Radu a reuşit ce şi-a propus. Au fost create uniforme de postav, rarităţi la ora actuală, pentru toate personajele cadre militare din film. Fie că a fost vorba de infanterişti, paraşutişti, sau tanchişti, toate uniformele au fost recompuse cu exactitate, căştile tanchiştilor fiind achiziţionate chiar de la un colecţionar. "Am avut noroc să găsim căştile în acest fel. Cu uniforma de miliţie-poliţie, de exemplu, n-am fost atât de norocoşi, pentru că nu mai există nici măcar la muzeu. Am ajuns la Covasna unde am descoperit o fostă cooperativă, de pe vremea lui Ceauşescu, care producea postav. Am luat materialul şi-am confecţionat noi uniforma cu pricina", mărturiseşte Silvana Bratu.
Despre perioada descoperirii şi achiziţionării tuturor elementelor de decor ale epocii, cei doi scenografi recunosc că " a fost marea noastră încercare, dar de-o mare frumuseţe totodată". Pe lângă obiecte de decor, precum revistele Cinema şi Flacăra, sau televizoarele Cromatic, Telecolor şi Diamant, pentru filmările din exterior, cum ar fi cele de la Televiziunea Română sau Piaţa Victoriei, au fost achiziţionate TAB-uri. Un ABI (autovehicul blindat de intervenţie) a fost adus tocmai de la Uzina Automecanica Moreni, iar un altul de la Muzeul Militar, un exponat care nu este în stare de funcţionare fiind "marcat" de gloanţele Revoluţiei din '89.
"Nu va fi un film de acţiune şi, în ciuda ritmului alert al scenariului, nu vor fi secvenţe spectaculoase specifice filmelor de război. Mă interesează mai mult să dezvolt personaje credibile şi interesante cu care spectatorii să rezoneze, decât să încerc un Saving Private Ryan românesc. Din acest punct de vedere, mi se pare important interesul Antenei 1 de a deveni unul dintre producătorii filmului. Este de apreciat faptul că o televiziune românească arată mult interes şi investeşte în lungmetrajul românesc, nu numai în achiziţionarea blockbuster-urilor americane sau producerea telenovelelor", mai adaugă Radu Muntean.