octombrie 2021
Scara
Scara dumnezeiescului urcuş sau Scara raiului este un tratat de mistică bizantină scris de Sf Ioan Scărarul spre sfîrşitul secolului VI. Aşa cum sugerează şi numele, descrie urcuşul spiritual al călugărilor şi, prin extensie, al tuturor credincioşilor care aleg calea sfinţeniei.

Există şi o icoană, des întîlnită, care reprezintă grafic procesul sub forma unei scări fizice care leagă pămîntul de cer. Ajutaţi de îngeri, pe ea se caţără călugări sau ierarhi (niciodată femei!). Dacă sunt victorioşi, ajung pînă sus, unde îi întîmpină de Isus. Dacă însă cad în păcat, se prăbuşesc literalmente de pe scară şi sunt înghiţiţi de balaurul ce îi aşteaptă dedesubt cu botul larg deschis.

Vlad Păunescu, regizorul şi producătorul filmului, preia simbolul urcuşului pentru a reconstitui biografia actorului Dragoş Pîslaru împachetată sub numele fictiv de Andrei Avram (Eduard Trifa). Păunescu îşi declară creaţia un tribut adus celor cu care a lucrat de-a lungul timpului: "Am trăit şi eu şi soţia mea Oana Păunescu (care semnează costumele filmului) printre actori, regizori, creatori de teatru, film sau artă. Dorinţa mea a fost să le dedicăm lor acest film. (...) Am ales să spun această poveste pentru că (...) am trăit acele vremuri, alături de oamenii a căror destine am încercat să le transpun acum pe ecran. Cred că este o istorie importantă, care trebuie ştiută mai ales de tinerii născuţi după Revoluţie (...)".

Din păcate, ultima afirmaţie lasă să se întrevadă o supralicitare didactică a cinematografiei. Istoria, dacă e să fie "ştiută", trebuie învăţată riguros din tratatele de specialitate. Acolo sunt, sau ar trebui să fie, prezentaţi, obiectiv şi sistematic, factorii complecşi care au modelat societăţile umane. În ce priveşte cinematograful, acesta nu poate decît să ne apropie emoţional de o de o felie subţire a trecutului, şi aia în mod fatal prezentată părtinitor de către cineaşti. Aşa că alegerile creatoare implicate în realizarea unui film deschid larg poarta manipulărilor, fie ele intenţionate sau nu.

Iar Scara tocmai asta face: descrie o viaţă de artist contorsionată de momentele tulburi şi violente ale anilor 1989-1990. O face însă exclusiv din perspectiva creatorului sensibil, înzestrat, însă care nu este conectat cu societatea largă, pe care nu o înţelege şi nici nu se străduieşte să o priceapă. Andrei Avram, protagonistul filmului, rămîne un visător incorigibil, un suflet profund, dar izolat în enclava industriei teatrale şi cinematografice. Toţi cunoscuţii săi sunt artişti: soţia este pictor, amanta este actriţă, prietenii şi mentorii sunt regizorii din teatru. De altfel, stilul declamativ pare adesea că a devenit o a doua natură a lui Andrei Avram, care pare că declamă uneori chiar şi atunci cînd vorbeşte cu soţia (Ana Maria Guran).

Încadrată atît de strîns, naraţiunea dă senzaţia că protagonistului "i se întîmplă lucruri". Jucărie a istorie, el nu înţelege şi nu poate prevedea nimic din ce se petrece cu el şi cu ceilalţi. Cadrele de interior predomină în defavoarea planurilor-ansamblu, accentuînd acest fenomen. Apare chiar senzaţia unui autism artistic. Energia sa creatoare provine nu din conexiunea cu suferinţele concrete semenilor şi cu atît mai puţin din traumele sau mişcările societăţii, ci din ruminaţiile estetice şi metafizice ale creatorului de tip romantic. De altfel, acesta preferă să viziteze asiduu un anticariat, a cărui legătură puternică cu trecutul pare să îl inspire în interpretarea rolurilor sale. Niciodată însă nu este surprins studiind mimica persoanelor vii, a celor cu care se întîlneşte în viaţa de zi cu zi.

Personajele sale sunt chinuite de nelinişti puternice, care acţionează mai degrabă ca simboluri decît ca personaje rotunde, precum Alioşa Karamazov, Mefistofel din Faust de Goethe sau chiar Horia Sima, Toate aceste personaje sunt înzestrate cu o respiraţie mistică, dar lipsită de realism.

Contrar aşteptărilor din partea unui personaj preocupat de misticism, religia este portretizată deficitar şi stereotipic în Scara. Preotul-paroh este un bătrîn blajin (Constantin Codrescu), un Moş Crăciun îmbrăcat în negru, care debitează platitudini onctuoase din cărţi vechi. Singura sa reacţie de rezistenţă în faţa demolării bisericii este o mimică de surpriză neputincioasă şi un murmur neinteligibil.

Clădirea însăşi a bisericii este reconstruită digital, conferind o senzaţie de artificialitate. Atunci cînd aceasta este demolată de autorităţile comuniste, secvenţa capătă note apocaliptice, în care binele şi răul se înfruntă la nivel cosmic: cer întunecat, mugete demonice de buldo-excavatoare şi sfinţi frumoşi care sfîrşesc în ruine.

Aşadar, deşi afirmă că se adresează unei audienţe tinere, Scara vorbeşte de fapt unei audienţe mature, care încă mai vede prezenţa ortodoxă ca opunîndu-se binar propagandei comuniste. Mai mult, protagonistul şi, prin extensie, filmul în ansamblu, ignoră atît complexităţile sociale atît de dinainte de Revoluţie, cît şi transformările morale ale celor 30 de ani de atunci, îngustînd astfel şi mai mult adresabilitatea sa.


Regia: Vlad Păunescu Cu: Eduard Trifa, Ana Maria Guran, Ioana Crăciunescu, Voica Oltean, Ada Galeş, Ioana Bugarin, Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Nicodim Ungureanu, Ion Andrei Ionescu, Magda Catone, Dragoş Galgoţiu

0 comentarii

În programul cultural

Cinema City Cotroceni
18.10 12,10;15,20;18,20;21,20
19.10 12,10;15,20;18,20;21,20
20.10 12,10;15,20;18,20;21,20
21.10 12,10;15,20;18,20;21,20
Cinema City Mega Mall
18.10 12,00;15,00;18,10;21,10
19.10 12,00;15,00;18,10;21,10
20.10 12,00;15,00;18,10;21,10
21.10 12,00;15,00;18,10;21,10
Cinema City ParkLake
18.10 12,00;15,00;18,00;21,00
19.10 12,00;15,00;18,00;21,00
20.10 12,00;15,00;18,00;21,00
21.10 12,00;15,00;18,00;21,00
Europa
18.10 15,45
19.10 19,00
20.10 16,30
Hollywood Multiplex
18.10 19,00
19.10 19,00
20.10 16,30
21.10 16,30
Movieplex
18.10 17,15
19.10 17,15
20.10 17,15
21.10 17,15
Muzeul Ţăranului Român
19.10 18,00
21.10 19,30

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus