Gândul / ianuarie 2006
Bine zicea cineva că ne simţim scăpaţi de-o grijă când eroii din filmele la care ne uităm salvează lumea. E altceva, într-adevăr, să mergi la culcare liniştit după ce diavolul a eşuat în încercarea sa de a distruge lumea numai pentru că a dat piept cu Arnold Schwarzenegger. Dar, văzând această luptă complet inegală, în care victoria poate fi atribuită bietului guvernator de California numai prin graţia scenariştilor, nu poţi să nu mergi cu gândul un pic mai departe şi să-ţi aminteşti că, nu întâmplător, răul din lume înfloreşte în ultimii ani.

Apocalipsa de care fac vorbire deopotrivă feţele bisericeşti şi producţiile de la Hollywood, unde se caută permanent subiecte pentru thriller-uri este, de fapt, în toi, după cum se poate constata doar privind în jur. Din ce alt scenariu fac parte nesfârşitele războaie din Afganistan şi împrejurimi, atacurile teroriste care nu mai miră pe nimeni - ba chiar sunt cumva aşteptate, politicienii făcându-şi un titlul de glorie din "înfruntarea" lor, prin declaraţii în faţa camerelor de luat vederi - şi calamităţile naturale care iau forme dintre cele mai neaşteptate, ca şi cum natura însăşi ar fi devenit deodată teribil de perversă?

E ca şi cum acolo sus ar exista, de asemenea, un scenarist cu mintea complicată care topeşte în realitatea pe care tot el a construit-o indicii pentru cei care vor să "dezlege" pe cont propriu enigma degenerării lumii în care trăim.

Poate să pară penibil bătăuşul Schwarzenegger care, intrat într-o biserică pentru a se apăra de diavol, priveşte impresionat catapeteasma unde se află statuia lui Iisus răstignit şi lasă arma din mână, înţelegând că numai credinţa l-ar putea învinge pe Necuratul. Dar adevărul acesta simplu merită să ne fie reamintit nouă, tuturor, iar partea interesantă este că el tulbură fiinţa umană oriunde s-ar ivi, fie şi într-un film de aventuri cu o normă de împuşcături peste medie.

Dacă programele de ştiri nu mai impresionează pe nimeni, sensibilitatea umană fiind tocită de prea mult sânge împrăştiat seară de seară pe micul ecran, poate că pildele biblice, pe care, în mod normal, nu le-ai vedea amestecate cu nutreţul furnizat de industria cinematografică au mai multe şanse să fie auzite şi înţelese venind "la pachet" cu mutre deja ştiute, cum e cea a eroului de serviciu Schwarzenegger.

Dar ce scenariu va fi atât de inteligent încât să ne facă pe toţi să pricepem că felul în care arată lumea aceasta, pe care eroii hollywoodieni îşi încordează muşchii să o salveze în feluri cât mai grandioase pe ecran, depinde, în fapt, de cum acţionează zilnic fiecare dintre noi?

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus