martie 2022
Câmp de maci
Incidentele de întrerupere a proiecțiilor unor filme cu subiecte LGBT reprezintă un punct de plecare standard pentru filme, ca niște studii de receptare ficționale în societatea românească.

Câmp de maci se înscrie în această tendință. Cristi (Conrad Mericoffer, nominalizat pentru Cel mai bun actor în rol principal la premiile Gopo, 2022) lucrează ca jandarm, dar este în secret gay. Este chemat la o intervenție ca să potolească protestatari ultra-tradiționaliști care au întrerupt proiecția unui film LGBT. Ca și 5 minute (Dan Chișu, 2020), și acest film realizat de Eugen Jebeleanu se concentrează asupra reflexelor conservatoare, autoritare chiar, ale unui jandarm confruntat cu proteste anti-gay. Un reprezentant al autorității de stat care se confruntă cu dilemele identitare ale unei societăți ce se chinuie - dar nu prea reușește! - să se deschidă.

Dar, spre deosebire de filmul lui Chișu, aici câmpul de înfruntare dintre tendința liberală și cea tradiționalistă este mutat în interiorul protagonistului. Cele două lumi trebuie menținute distincte, într-un război cultural în care nu se iau prizonieri, pentru că nimeni nu vrea să accepte identități multiple, complexe.

Filmul începe cu "cuibușorul de nebunii" al lui Cristi și al lui Hadi (Radouan Leflahi), construit ca un cămin conjugal în care cei doi încearcă să comunice, să își construiască relația. Propunerea lui Hadi de a ieși la munte - exact stricarea acestei închideri protective - este refuzată cu încăpățânare de Cristi.

Greul filmului se va petrece într-o altă incintă: cinematograful unde are loc intervenția jandarmilor. Sala de cinema se transformă astfel într-o scenă de teatru. Cu alte cuvinte, un spațiu închis care protejează secretul homosexualității, dar și un spațiu mai ușor controlabil în care regizorul de teatru Eugen Jebeleanu (nominalizat pentru Cea mai bună regie la aceleași premii Gopo, 2022) se simte în largul său.

Regia de teatru transpare și în preferința pentru planuri-secvență. Cristi se mișcă minute bune încontinuu printre persoanele adunate în cinema, fie conservatori sau public cinefil - presupus tolerant. Vorbește puțin, conflictul principal fiind cel interior, surprins adesea prin planuri apropiate cu figura sa, în care privirea încordată sau bărbia încleștată mărturisesc despre homofobia sa socială care forțează pornirile sale sexuale, dar și apartenența la comunitatea respectivă. Camera îi surprinde clar frământările de pe figură, bine pusă în valoare de Marius Panduru (nominalizat la categoria Cea mai bună imagine la Gopo, 2022).

Interacțiunile cu colegii săi în sala de cinema sunt filmate într-un singur plan. Se remarcă conversația cu Mircea (Alexandru Potoceanu, nominalizat pentru acest rol la categoria Cel mai bun actor în rol secundar). Vedem o mărturisire dramatică surprinsă, fără nicio tăietură de montaj, de la minutul 52:50 până la 1:00:40, adică aproape 8 minute. Și actorii, ca și regizorul, demonstrează experiența lor teatrală.

Deși pare că este foarte, foarte aproape de coming out, ușile se închid încă cu putere, iar Cristi nu are curajul să iasă cu adevărat din propria imagine proiectată în exterior. Sora sa știe, unii dintre colegi dau de înțeles că ar ști, însă toți preferă să ignore, să treacă cu vederea adevărul ca pe un fapt trecător. El însuși folosește acest comportament eluziv pentru a se apropia mai mult de momentul recunoașterii.

Tocmai pentru protecție, Câmp de maci este obsedat de etanșeizare. Filmul este compus cvasi-exclusiv din cadre de interior, între care nu există continuitate. Mișcările personajelor tind să închidă, fizic sau simbolic, spații pentru a le controla și, implicit, pentru a se proteja pe ei înșiși. De exemplu, când intervin la cinema, jandarmii blochează ieșirea pentru a-i putea legitima pe cei dinăuntru, deopotrivă disturbatori și spectatori obișnuiți. Apoi, pentru a-l proteja pe Cristi, implicat într-un scandal, închid și sala de proiecție. Și atunci când sunt într-un spațiu deschis - o parcare goală la o pauză de mâncare - se plasează în cerc.

Astfel, Câmp de maci nu este un film-manifest nu doar pentru că lucrurile cu adevărat importante rămân nespuse de către jandarm, ci pentru că aduce în fața publicului o dramă complexă, în care pornirile sunt (încă) refulate.

Câmp de maci are 7 nominalizări la Premiile Gopo, 2022, inclusiv la categoria Cel mai bun film de lungmetraj și este disponibil pe Netflix.



Regia: Eugen Jebeleanu Cu: Conrad Mericoffer, Radouan Leflahi, Alexandru Potocean, Cendana Trifan, Ionuţ Niculae, Alex Călin, Rolando Matsangos, George Piştereanu

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus