Sâmbătă, 28 mai 2022, la TVR 3 începe o nouă "Noapte albă a filmului românesc". De la ora 22.00, telespectatorii sunt invitați să urmărească integrala dedicată Adinei Pintilie, care cuprinde filmele Touch me not - câștigător al Ursului de Aur de la Berlin, Nu te supăra, dar... sau Oxigen, producții care au revoluționat cinematografia autohtonă, precum și o serie de scurtmetraje realizate sau curatoriate de cunoscuta regizoare și scenaristă.
Seara se deschide cu un interviu cu Adina Pintilie, care ne introduce în lumea creațiilor sale, difuzate apoi cronologic, putând urmări astfel evoluția și dezvoltarea proiectelor sale artistice.
Prin controversa intensă pe care a stârnit-o, chiar de la premiera mondială de la Berlinală, Touch me not a deschis un spațiu de auto-reflecție, trecând dincolo de cinema, în zona dezbaterii publice, și devenind mai mult decât un film: o experiență transformativă.
"Corpul nostru, intimitatea, sexualitatea sunt aspecte esențiale ale vieții și identității noastre, totuși ne este atât de greu să vorbim despre ele, fiind înconjurate de atâtea tabuuri și blocaje. este o invitație la dialog", spune Adina Pintilie. "Te invită pe tine, spectatorul, să îți pui la îndoială propriile idei despre intimitate, sexualitate, corp, să fii curios despre Celălalt, care e diferit de tine, și să-ți exerciți capacitatea de empatie, de a te pune în Celuilalt."
În ultima parte a maratonului cinematografic de la TVR 3, sub genericul Viitorul e fluid - Voci feminine inovatoare în cinema-ul românesc recent va fi difuzat un slot de film experimental curatoriat de Adina Pintilie și Oana Ghera.
"Telespectatorii sunt invitați să descopere vocile inovatoare ale unor regizoare și artiste de origine română care explorează cu îndrăzneală limitele limbajului cinematografic. Abordând o varietate de teme, stiluri și formate, cele 8 scurtmetraje incluse în program ilustrează viziuni profund personale asupra realității contemporane sau a istoriei locale.
Uneori polemice, alteori poetice, uneori analitice, alteori confesive, aceste perspective feminine au în comun o privire lucidă și totodată empatică asupra lumii și asupra sinelui, care lasă cu generozitate spectatorului spațiu de reflecție și introspecție", spune Oana Ghera.
În 2022, Adina Pintilie reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția, cu proiectul Tu ești un alt eu - O catedrală a corpului, care, alături de lungmetrajul Touch me not, face parte din proiectul artistic multi-platformă Touch Me - De Corpus Europae, o cercetare artistică despre intimitate și corp în lumea contemporană, începută în 2010 și adusă treptat la cunoștința publicului.
Programul detaliat al Nopții albe a filmului românesc, de la TVR 3, de sâmbătă, 28 mai 2022, îl găsiți mai jos.
Despre Adina Pintilie:
Adina Pintilie intră în lumea marii cinematografii înainte să termine UNATC-ul. După o serie de scurtmetraje, filmul său de mediumetraj Nu te supara, dar... este selecționat la numeroase festivaluri, precum cele de la Locarno, Sarajevo, Cracovia etc și premiat la Leipzig, Amsterdam sau Mexic. În 2018, Touch me not îi aduce Marele Premiu Ursul de Aur și Premiul pentru Cel Mai bun Debut la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, Premiul pentru cel mai bun film de debut în cadrul Premiilor GOPO 2020 și Premiul Special al Juriului, în cadrul Premiilor UCIN 2019 și este nominalizat pentru Premiul European Discovery - Prix FIPRESCI la Premiile Academiei Europene de Film.
Până pe 27 noiembrie 2022, proiectul său Tu ești un alt Eu: O catedrala a corpului / You are another Me: A cathedral of the body poate fi văzut la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția. Proiectul creat de Adina Pintilie și curatoriat de Cosmin Costinaș și Viktor Neumann a fost selectat să reprezinte România la acest prestigios eveniment în urma Concursului național organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român.
Parteneri: UNATC, BIEFF - Festivalul Internațional de Film Experimental, LiterNet
Noaptea albă a filmului românesc: Adina Pintilie
Program - 28 mai 2022, de la ora 22.00
Ora 22:00 - interviu Adina Pintilie
Ora 22:30 - integrala Adina Pintilie:
Nea Pintea model, produs de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București
scurtmetrajul documentar, 2005, durata: 13'
Povestea lui Marin Pintea, de 82 de ani, fost model la Academia de Arte din București este povestea unei perspective unice asupra artei și asupra propriei existențe. Dincolo de acestea, este un film despre încercările ratate ale fiecăruia dintre noi de a atinge "nemurirea", despre timp și moarte.
Man at work (partea 1): Frica domnului G
scurtmetraj, ficțiune, 2008, durata: 20'
Dl. G pare să aibă o viață perfectă. Dar ce se întâmplă când imaginea cea mai familiară pentru el - propria reflexie în oglindă - nu îl mai ascultă?
Man at work (partea a 2-a): Balastiera
scurtmetraj, ficțiune, 2008, durata: 22'
Margine de oraș industrial... o balastieră părăsită și locatarul ei solitar. Într-o zi ca toate celelalte, în lumea lui goală de beton și fier, apare un străin. Aparent, nimic nu se schimbă, dar nimic nu mai e la fel.
Oxigen
scurtmetraj, format hibrid, mix de ficțiune și material de arhivă, 2010, durata: 33'
O reconstruire liberă a unui caz real: un bărbat a încercat să treacă Dunărea ilegal, cu ajutorul unui tub de oxigen, pentru a evada din România comunistă. Istoria e însă reinterpretată dintr-o perspectivă profund subiectivă. Un hibrid de ficțiune, documentar și artă vizuală, îmbinând reconstituiri stilizate și riguros construite cu stranii materiale de arhivă, într-un univers vizual și sonor fascinant, filmul descrie un peisaj emoțional, călătoria interioară a unui om către o lume de dincolo vindecătoare.
În timpul regimului comunist din România (1945-1989), mii de oameni și-au riscat viața încercând să părăsească țara. Disperarea i-a făcut să inventeze metode incredibile de a trece granița ilegal. Câțiva au reușit să scape, dar cei mai mulți și-au pierdut viața în aceste încercări.
Nu te supăra, dar...
mediumetraj, format hibrid, mix de realitate și ficțiune, 2007-2008, durata: 49'
Undeva, cândva... o lume în care timpul curge în ritmul în care pietrele cad implacabil peste pietre. Un univers sieși suficient, care funcționează după reguli care scapă logicii obișnuite și, totuși, perfect valabil. Zilele trec, între rutina cotidiană și nesfârșite conversații despre viață, moarte, Dumnezeu, starea vremii: ce e divin și ce e uman? Cine aduce și cine oprește ploaia? În definitiv ce e normal și ce nu?
La granița fluidă dintre ficțiune și realitate, filmul este o experiență contemplativă, ce urmărește existența unei comunități de o umanitate profundă și nealterată. Acțiuni aparent absurde capătă un sens secund, profund emoțional - singura formă de a nega absurdul de fond al existenței este iubirea.
Jurnal #2
scurtmetraj, ficțiune, 2013, durata: 17'
Statement-ul Juriului Festivalului Internațional de la Oberhausen: "Gândit ca o întâlnire intimă și surprinzătoare între actriță și regizor, filmul pătrunde în memoria și corporalitatea protagonistei. Privirile, gesturile și mirosurile se îmbină într-o narațiune de o mare frumusețe. Tensiunea dintre dorință și împlinire se conturează prin istoria unui corp; o afirmare lentă a senzualității momentului prezent începe. Această mizanscenare a unei improvizații docuficționale are un efect emoțional de lungă durată asupra privitorului."
Touch me not
lungmetraj, format hibrid, mix de ficțiune și realitate, 2018, durata: 123'
Un regizor și personajele sale pornesc împreună într-o cercetare personală despre intimitate. La granița fluidă dintre realitate și ficțiune, Touch me not urmărește călătoriile lor emoționale cu o privire profund empatică. Prinși între dorința de intimitate și frica profundă de ea, Laura și Tomas încearcă să depășească vechi "scenarii", mecanisme de apărare și tabuuri, să taie cordonul ombilical și să fie în sfârșit liberi.
Touch me not explorează modurile cu totul neașteptate în care putem descoperi intimitatea, cum putem iubi fără să ne pierdem pe noi înșine.
Câștigător al Marelui Premiu Ursul de Aur și al Premiului pentru Cel Mai bun Debut la Festivalul Internațional de Film de la Berlin și, de asemenea, nominalizat pentru Premiul European Discovery - Prix FIPRESCI la Premiile Academiei Europene de Film (echivalentul Oscarurilor pentru industria cinematografică europeană).
Filmul s-a bucurat de o impresionantă expunere internațională, fiind selecționat și premiat în cele mai importante festivaluri și evenimente culturale ale lumii. A avut premiera în Statele Unite în ianuarie 2019 în cadrul MOMA Museum of Modern Art New York, iar în Marea Britanie, în octombrie 2018, în cadrul ICA Institute for Contemporary Art London, iar în Belgia la BOZAR Palais des Beaux Arts, în cadrul Europalia Arts Festival 2019/2020.
***
VIITORUL E FLUID - Voci feminine inovatoare în cinema-ul românesc recent
* un program curatoriat de Adina Pintilie și Oana Ghera, durata: 123'
Eul meu bacterial mă ajută să dorm, regia Adrian Ganea & Chlorys; durata: 10'
Interesați de ecologia vieții non-umane, Adrian Ganea și Chlorys propun o lucrare care explorează și studiază masele amorfe, mâlurile alunecoase și alcătuirile cleioase - șabloanele tuturor ființelor organice și, în cele din urmă, ale întregii gândiri de pe Pământ.
O lume post-apocaliptică nu foarte îndepărtată de a noastră e invadată de creaturi vâscoase în lucrarea eseistică asupra posibilităților unei noi geneze și ontologii semnată de Adrian Ganea și Chlorys și inspirată de ideile Octaviei E. Butler și ale lui Paul B. Preciado. Imagini realiste cu locuri ale exploatării și poluării extreme, cu mediile lor înconjurătoare alterate și ruinele lor în descompunere, sunt infiltrate de organisme speculative cu forme schimbătoare și răspândire rapidă, redate prin animație 3D. Odinioară gonite către marginile gândirii și ale existenței umane, vâscozitățile amorfe care se scurg acum prin pereții și crăpăturile iadului creat de om ajung să întruchipeze speranța, în timp ce un narator imaterial e alinat de promisiunea perenă a unei noi ere bacteriene. (Georgiana Vrăjitoru)
Sunt aici, regia Alina Manolache
experimental scurtmetraj, durata 15'
O lume adormită, în carantină, văzută prin lentila observatorilor săi invizibili. Camere de supraveghere, o dronă de poliție, o vedere futuristă a soarelui cu telescop, toate combinate în perspectiva artificială a unui omniprezent kino-ochi care cercetează neîncetat un peisaj post-uman de proporții globale.
Mama mea e numai una, regia Teona Galgoțiu
experimental scurtmetraj, durata: 6'
O adolescentă organizează un picnic pentru iubitul și mama ei, moment care îi declanșează gândurile pe care le are în legătură cu aceștia.
Above the Weather, regia The Bureau of Melodramatic Research (Irina Gheorghe și Alina Popa)
experimental scurtmetraj, durata: 11'
Într-un Mercedes decapotabil de epocă se poartă niște discuții despre vreme. Radioul completează atmosfera cu informații care nu par să aibă legătură cu nimic. Apoi se aude hitul Eurovision din anii 80 - Pet'r Oil, o melodie despre influența omniprezentă a petrolului. E doar o discuție despre vreme?
When Night meets Dawn, regia Andreea Bortun
experimental scurtmetraj, durata: 20'
În lumina mângâietor-tăioasă a nopților toropitoare din București, un adolescent pare în sfârșit să facă pace cu sine. La fel ca identitatea lui nocturnă, clandestină, mai e o lume pitulată, a plantelor și vietăților pe care lumina nu le poate cuprinde cu privirea.
The Salt Boulder, regia Eliza Mureșan
experimental scurtmetraj, durata: 21'
Criza locuințelor a fost acută la începutul regimului comunist românesc. Trei arhitecți fără adăpost, rătăcind în căutarea unui loc de dormit, se gândesc la cum să înghesuie oamenii în noi proiecte de locuințe mandatate de guvern.
Filmele mele nefăcute / My Undone School Films, regia Eva Pervolovici
experimental scurtmetraj, durata: 15'
"Tuturor acelor personaje care au ratat șansa de a fi surprinse în film."
Mai multe personaje de film se află într-o cursă contra cronometru pentru a fi surprinse pe peliculă, dar destinația pe care o au nu va avea finalitatea la care aspiră.
Hotel California - Noblesse oblige, regia Carmen Lidia Vidu
experimental scurtmetraj, durata: 9'
Întunecat și senzual, Hotel California este un fascinant colaj foto-video în alb-negru, care spune o poveste complexă despre relații toxice, o privire prin gaura cheii în amintirile intime ale protagonistului. Acompaniată de vocea seducătoare a solistei de la Noblesse Oblige, în acest cover al celebrului cântec al The Eagles, regizoarea vizualizează, cu o creativitate debordantă, tulburarea interioară a tânărului erou, a cărui memorie e bântuită de o femme fatale fermecătoare și distructivă, într-un colaj de trecut și prezent, vulnerabilitate și demoni interiori. Cu o atmosferă aparte de film noir, Hotel California nu vorbește despre un loc precis; infernul nu e un spațiu anume unde poți merge, ci e ceva ce porți mereu cu tine.