Alexander Bălănescu şi Ada Milea în Insula lui Gellu Naum

Drumurile lui Quijote au dus-o pe Ada Milea spre Marea Britanie şi spre Alexander Bălănescu, dar poate mai ales din nou spre Gellu Naum, poet pe care-l iubea de ceva vreme şi de a cărui operă s-a apropiat pas cu pas, începînd cu Apolodor. Spectacolul Insula a luat naştere din colaborarea Adei Milea cu celebrul violonist şi compozitor britanic de origine română Alexander Bălănescu. Premiera a avut loc în această lună, prin trei spectacole găzduite de Wesley Memorial Church din Oxford, South Hill Park din Bracknell şi Bush Hall din Londra. A fost un mare succes. "Scorţoşii" britanici i-au ovaţionat pe artişti din picioare. Spectacolele, sprijinite de Institutul Cultural Român, au fost produse de South Hill Park Arts Centre Bracknell, IF Festival London şi Oxford Contemporary Music. În curînd, Insula va poposi şi la noi în ţară.

"Ce este, în esenţă, această Providenţă?"

"Aproape imediat după ce m-am întors în România, în anii '90, am început să caut artişti interesanţi cu care să colaborez. (...) La sfîrşitul anilor '90 am dat peste două albume ale Adei Milea. Munca acestei artiste m-a impresionat prin originalitatea şi curajul ei nemaipomenit. Felul în care negocia cu epoca de după Ceauşescu era complet lipsit de compromisuri. Imediat după ce am ascultat albumele am vrut să lucrez cu ea."- spune Alexander Bălănescu în caietul-program al spectacolului Insula. "Să lucrezi cu Bălănescu e demenţial", spune Ada Milea la telefon. "Omu' ăsta-i un geniu. A fost prima oară cînd am pus mîna pe-un geniu şi am cîntat cu el. E cel mai mişto, cel mai comod partener cu care am lucrat vreodată. Orice experimentează, e deschis la tot. Cîntă extraordinar oricînd, dar cînd are transele alea..."

Proiectul Insula este ideea Adei Milea ("O iubesc de atîta timp că nici nu mai ştiu de cînd, şi i-am şi zis doamnei Naum că pentru asta vreau să fac regie şi-apoi să mă las"), dar colaborarea cu Alexander Bălănescu a fost ideea acestuia. Prima întîlnire a fost antologică. Ada Milea era în Gara de Nord, cu biletul de tren în mînă. A sunat Bălănescu. "Cînd ne putem vedea?" "Acum", a spus Ada şi s-a întors în oraş. "Din punctul meu de vedere", spune azi Alexander Bălănescu, "proiectul trebuia să aibă un element românesc, deşi doream ca textul să fie în engleză. Era foarte important ca amîndoi să lucrăm la ceva cu totul nou. Ada a venit cu minunata idee de a lucra pe Insula, piesa marelui poet suprarealist Gellu Naum. Insula se bazează pe povestea lui Robinson Crusoe, dar are maniera proprie, bizară a lui Naum de a vedea lumea. Am învăţat atîtea din acest proiect, mai ales despre importanţa primordială a textului şi despre cum muzica îşi poate găsi locul potrivit, rămînînd deschisă la rezonanţele textului."

"Cîntăm fiecare pe mai multe voci... Trebuie să fie un fenomen tropical"

Munca la Insula a presupus mai întîi lucru individual şi schimburi de idei pe e-mail. Ada Milea a început să compună, a adaptat textul lui Gellu Naum, mai dînd o mînă de ajutor ("la adaptare-masacrare") traducătoarei Daniela Răgălie. Apoi, Alexander Bălănescu a venit la Bucureşti (Ada Milea n-a primit iniţial viză din partea consulatului britanic!!!!), au urmat aproximativ două săptămîni de muncă şi repetiţii, după care, în acelaşi ritm năucitor, au venit spectacolele britanice. "Oamenii credeau că noi cîntăm de nu ştiu cît timp împreună, iar eu mă gîndeam la început că ăstea-s reprezentaţii de sacrificiu, dar am avut bis-uri şi tris-uri... Se ridicaseră oamenii în picioare", spune Ada Milea, pentru care Insula a reprezentat şi primele apariţii pe scena britanică. Ea pregăteşte acum varianta în engleză a lui Quijote şi e încîntată că a modificat din nou spectacolul, în parte pentru că aşa îi e felul, în parte pentru că Dorina Chiriac/Sancho a născut şi nu prea are timp. "Am acum doi Sancho, e un Sancho în oglindă, şi de-abia aştept să se întoarcă Dorina ca să fie trei." Primul "Quijote" în engleză se va juca la Clubul Prometheus pe 26 aprilie. Luna următoare vine rîndul primelor reprezentaţii româneşti cu Insula. Pe 25 mai, Ada Milea şi Alexander Bălănescu vor susţine spectacolul la Constanţa, apoi pe 28 mai la Bistriţa, în închiderea Festivalului internaţional de film ('mu:vi), iar pe 2 iunie Insula se va juca, în sfîrşit, şi la Bucureşti, la Sala Amfiteatru a Teatrului Naţional. Iar pe 9 august se va juca la Vama Veche, pe malul mării.

O perioadă foarte bună, deci, pentru Ada Milea, care se arată totuşi "necăjită" că la Gala Premiilor UNITER (care a prins-o la Londra), mesajul trimis de ea n-a fost citit. Ea a primit Premiul Criticii "pentru atitudinea lucidă şi critică faţă de actualitate, prin îmbinarea originală a satirei cu muzica şi poezia în spectacolul contemporan", iar mesajul suna aşa: "Vai, am crezut că mă premiaţi pentru ce am făcut eu mai bun. Puteam să jur că v-am impresionat cu Don Quijote. Atitudine critică nu mai am de vreo 5 ani şi lucidă n-am fost niciodată." "Necăjeala" Adei Milea e însă măruntă în comparaţie cu bucuria noului spectacol, despre care spune cu "atitudine lucidă": "îmi place de crăp". Sper că Ada Milea nu se va necăji şi pe mine că voi transcrie mai jos ceea ce mi-a spus în secret, şi anume afirmaţia lui Alexander Bălănescu că lucrul la Insula a fost cea mai interesantă experienţă din viaţa lui. E ceva să spună asta despre tine cineva care a colaborat cu Kraftwerk, Michael Nyman, John Lurie, David Byrne şi John Surman.