Mihai Brezeanu: Anna, facem acest interviu într-o perioadă foarte tulbure, în care norii ce plutesc pe deasupra TAM și altor sute de teatre, muzee, biblioteci, centre culturale și instituții publice de cultură sunt dintre cei mai neliniștitori. Despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea asupra domeniului cultural adoptarea măsurilor prevăzute în versiunea de lucru a Ordonanței de Urgență privind reducerea deficitului bugetar circulată în spațiul public în august 2023 te-ai exprimat de mai multe ori, inclusiv pe LiterNet. Deși potențialul nuclear al ordonanței e cert (da, printre altele, e posibil ca TAM în forma actuală să fie desființat și comasat, ca o parte din angajații săi să fie disponibilizați și ca bugetul de producții să fie redus la aproape zero!), îți propun ca în debutul acestui interviu să ignorăm elefantul din încăpere și să vorbim despre viitor ca și cum el ar dispărea în coșmarul din care a apărut.
Să o luăm, așadar, metodic. Câte & care premiere va avea TAM în 2023-2024 și câte & care spectacole din stagiunile trecute vor fi reluate?
Anna Maria Popa: Deocamdată mergem mai departe ca și cum nu s-ar fi aruncat bomba distrugerii culturale. După mai multe întâlniri la Guvern și Ministerul Culturii, pot spune că există speranță, deci, poate-poate, ce vorbim azi aici se și întâmplă precum planificat.
Începem stagiunea la 1 septembrie 2023. Pentru 2023-2024, am pregătit 4 premiere, 8 reluări, 3 festivaluri și a 32-a ediție a Galei Premiilor UNITER ce va fi organizată în iunie 2024 în județul Covasna, la castelul Mikes din Zăbala. Premierele vor fi în regia lui Irisz Kovacs, Cristian Ban, Diana Mititelu și Vlad Massaci. Printre cele 8 spectacole pe care le vom relua se numără cele mai recente premiere din stagiunea trecută (La ronde, în regia lui Eugen Jebeleanu, și Cum s-a măritat maimuța, și-a luat casă și a găsit fericirea în Orlando, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu), precum și Richard III-ul din 2021 (în regia lui Eugen Gyemant, cu Sebastian Marina în rolul titular și Nicoleta Lefter și Oana Jipa care vor intra în distribuție înlocuind două colege care nu mai fac parte din colectivul TAM). Cele 3 festivaluri vor fi festivalul de film Eva FilmMakers Fest, festivalul concurs D-butan-T (co-finanțat de AFCN) și șirul de evenimente dedicat Zilei Naționale Împreună pentru România.
În același timp, avem un turneu în Polonia co-finanțat de ICR (cu Dispariții, premieră din 2022 pe textul brașovencei Elise Wilk, în regia lui Cristian Ban), participare la FNT 2023 (cu La ronde) și participare la alte câteva festivaluri importante. Din ianuarie 2024, începem lucrul la un proiect din cadrul Europei Creative, unde suntem în ultima fază a pregătirilor. Va fi vorba de un proiect la care vor participa instituții din 4 țări.
M.B.: Există o planificare pe termen lung a repertoriului TAM?
A.M.P: Evident. Momentan, programul TAM este făcut până în 2029. Poate suferi modificări în funcție de factori externi care necesită adaptare, dar, în mare, este totul pregătit și construit în așa fel încât teatrul să aibă stabilitate și o dezvoltare armonioasă.
Aveam totul pregătit și aprobat inclusiv pentru construcția unei noi săli de teatru, ceea ce ne-ar fi permis să ne dezvoltăm departamentul dedicat copiilor, însă deja ni s-au tăiat fondurile de dezvoltare printr-o ordonanță precedentă, iar acum construcția a fost amânată până la noi ordine. Cu această nouă ordonanță în mod evident nici nu se mai pune problema de construcții. Ne bucurăm dacă nu avem de concediat oameni și daca ne rămân bani de producții ca să nu ne bulverseze complet repertorial.
M.B.: În stagiunea trecută, Elena Popa, una dintre actrițele emblematice ale teatrului, a plecat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț după mai bine de 20 de ani petrecuți la Sfântu Gheorghe. În aceeași stagiune, însă, s-au alăturat trupei Oana Jipa (premiul pentru debut la Gala UNITER 2022) și Nicholas Cațianis Jr., ambii având parte de un debut excelent în La ronde, premiera din mai 2023 a lui Eugen Jebeleanu care va putea fi vizionată și la București, în cadrul FNT 2023, în octombrie. De asemenea, din septembrie 2023, Nicoleta Lefter va începe colaborarea cu TAM, urmând să joace în unele dintre premierele și reluările stagiunii ce stă să înceapă. De ce vin oamenii ăștia la TAM?
A.M.P.: Nu cred că eu ar trebui să răspund la această întrebare, ci ei. Fiecare are propriile motivații și să plece și să vină la TAM. Ceea ce pot eu să fac este să îmi susțin mereu oamenii, indiferent dacă vin sau pleacă, iar ei să știe că la TAM au și vor avea mereu o familie.
«Ce m-a determinat să vin la TAM a fost simplu: a fost singura ofertă primită după ce am terminat masteratul (eternă recunoștință!). Ce m-a determinat să rămân, pe lângă chestiile strict profesionale care merg brici aici (programul intens și primit în avans, regizorii de top, prezența în festivaluri și faptul că avem un festival gândit pentru debutanți), a fost că oamenii foarte tineri sunt învestiți cu multă încredere și mult respect la TAM. Îmi place că odată cu această încredere ne putem apropia mai mult și de experiment (pe care publicul nostru îl îmbrățișează din plin). Dar, pe lângă toate astea, îmi place echipa noastră. O echipă de o generozitate și o blândețe pe care rar le întâlnești într-un grup. Ajută la lucru. Enorm!» - Oana Jipa
«Mi-am dorit sa joc măcar o dată cu trupa din Sfântu, am ajuns să fac parte din trupă. Sunt locuri pe care le alegi și sunt locuri care te aleg. Aici, povestea e reciprocă și de abia aștept să mă intalnesc cu toți în bucătărie la recuzită la doamna Cristina. Povesteam unui coleg din TAM că m-am simțit ca acasă când am coborât din maxi-taxi și mergeam spre teatru. Am auzit atâtea povești și am văzut spectacole! E frumos să fac parte dintr-un angrenaj atât de mare, deși totul pare mic din exterior. TAM nu dispare și nici nu trebuie» - Nicholas Cațianis Jr.
«Am ales să colaborez cu TAM în mod special pentru că Anna e manager și pentru că îmi place foarte tare ce se întâmplă acolo. Am văzut câteva dintre spectacolele lor din ultimii doi ani și cred că au trupă extrem de creativă, valoroasă și concentrată. Spre deosebire de București, unde oamenii se împart în multe cazuri într-o multitudine de proiecte, cei de la TAM sunt concentrați doar pe repetiții și teatru. În plus, deși mică, sala de acolo arată splendid și e foarte ofertantă. Știu că Anna are în plan să construiască și o sală pentru teatru de copii la etaj.
Din păcate, ca toate lucrurile din România care încep să funcționeze, și TAM-ul e amenințat acum cu desființarea. Totuși, eu am încredere că, până la urmă, se va rezolva situația aceasta. E bine ca s-au strâns deja peste 45.000 de semnături pe acea petiție, că s-a solidarizat lumea, acum așteptăm cu emoții o decizie finală.» - Nicoleta Lefter
M.B.: Dacă e început de toamnă, e D-butan-T, anualul festival co-produs de TAM. Ediția a 8-a se va întâmpla la Constanța între 27 septembrie și 1 octombrie 2023 și la Sfântu Gheorghe între 16 și 21 octombrie 2023. Care e conceptul D-butan-T și cărei profesii artistice îi va fi dedicată ediția din 2023?
A.M.P.: Anul acesta ne adresăm tinerilor coregrafi. E o coproducție mai specială anul acesta deoarece, spre marea mea bucurie, pe lângă partenerul nostru de tradiție - Teatrul de Stat Constanța (TSC), ni s-a alăturat pentru 2023, în calitate de co-producător, și Centrul Național al Dansului București (CNDB). De altfel, președinta juriului va fi chiar Vava Ștefănescu, directoarea CNDB.
M.B.: Precedentele ediții au fost dedicate tinerilor actori, scenografi, regizori. Ne poți spune câteva nume de câștigători? Care e premiul pe care îl primesc aceștia?
A.M.P.: Premiul a fost mereu un contract de colaborare atât cu TAM, cât și cu TSC. Atunci când s-a putut, am premiat câștigătorii chiar cu contracte de angajare. Câștigătorii edițiilor precedente sunt: Paula Rotar (actorie), Botond Nagy (regie), Gabriella Spiridon (scenografie), Simona Dabija (coregrafie), Iulian Trăistraru, Mădălina Mușat și Ștefan Mihai (actorie - angajați toți și în prezent, primii doi la TAM), Irisz Kovacs și Alin Neguțoiu (regie) și Theodor Cristian Niculae (scenografie, câștigătorul Premiului pentru Debut în cadrul Galei UNITER 2023)
M.B.: Între 22 și 28 septembrie 2013, va fi rost de a 3-a ediție de EVA FilmMakers Fest, întâmplare festivalieră dedicată realizatoarelor de cinema. Despre ce va fi vorba în acest an și cum se leagă un festival de cinema de activitatea unui teatru?
A.M.P.: Festivalul Eva l-am gândit împreună cu colegul meu Prezsmer-Lazar Endre de la Cinema Arta. Cum TAM împarte clădirea cu Cinema Arta și noi avem o relație excelentă cu cei de la cinema, acest gen de festival și-a găsit natural și armonios locul în programul nostru.
Cum spuneai, este un festival dedicat exclusiv creatoarelor de film. Si anul acesta vom avea work-shop-uri, întâlniri cu publicul, o istorie a regiei feminine de film exemplificată și discutatâ cu și de Irina Margareta Nistor, prezențe feminine extraordinare din România și Ungaria dar, și prezența, în premieră la Sfântu Gheorghe, a cineastei iraniene Dornaz Hajiha, al cărei film, Ca peștele pe lună, a câștigat Trofeul Transilvania la TIFF 2023.
M.B.: La finalul celei mai recente Gale UNITER, desfășurate la Timișoara, Dragoș Buhagiar a anunțat că proxima ediție a Galei se va întâmpla la început de iunie 2024 la Domeniul Zabola / Zabola Estate (în județul Covasna, la 40 de km de Sfântu Gheorghe) și te-a indicat ca principal organizator la nivel local. Cum de s-a ajuns la această decizie? Cum de au Sfântu Gheorghe, oraș cu 50.080 de locuitori (conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 2021), și Covasna puterea economică și culturală de a găzdui un asemenea eveniment? Câți invitați vor veni în splendida curte a Castelului Mikes?
A.M.P.: Ne așteptăm la aproximativ 500 de participanți la Gală, anul viitor. Noi deja pregătim evenimentul în așa fel încât toți participanții să se simtă prinți și prințese pentru o seară. A fost o decizie luată de comun acord cu UNITER, decizie care ne onorează și ne responsabilizeazâ foarte mult. E foarte bine că se organizează la noi, acum e treaba noastră să ne facem treaba atât de bine, încât să demonstrăm că am meritat această onoare.
M.B.: Vreau să insistăm puțin pe ce înseamnă cultura în Sfântu Gheorghe. Vasăzică, din punct de vedere teatral, pe lângă TAM, avem Teatrul Tamási Áron (cu două săli, cea de la sediul principal din Libertății și Sala Kamara) care, pe lângă secția dramatică, include Teatrul de Mișcare M Studio, Ansamblul de Dansuri Háromszék (cele două împărțind o sală dedicată) și Teatrul de Păpuși Cimborák (și el cu propria sală). Avem, anual, D-butan-T și EVA FilmMakers Fest și, din 3 în 3 ani, ReflexFest, produs de Tamási Áron. La un oraș de 50 de mii de locuitori. Cum de se poate așa ceva?
A.M.P.: Dacă în alte orașe primăriile au investit prioritar în alte lucruri, la noi, de foarte mulți ani, Primăria investește prioritar în Cultură. La noi, întreaga comunitate se învârte în jurul Culturii care face parte activă din viața noastră de zi cu zi. Pentru alții, e posibil să pară ciudat sau absurd chiar. Ce nevoie au 50.000 de oameni de atâtea evenimente, spectacole, festivaluri? Poate în alte părți nu au nevoie, dar în Sfântu Gheorghe avem nevoie de toate astea. Altfel cum se explică faptul ca avem un indice de ocupare al sălii de 98%, adică jucăm constant cu casa închisă?
M.B.: Ce s-ar întâmpla cu toată această viață culturală a orașului dacă Ordonanța anunțată de Guvern ar trece în forma vehiculată în aceste zile?
A.M.P.: Ar muri!