E homosexualitatea un viciu? Sau incestul? Aceste discuţii pot avea loc înainte de a vedea filmul, pentru că Tudor Giurgiu nu pare interesat de rădăcina viciului, nici de a trata tema homosexualităţii în România, nici de a povesti drama unei tinere sfîşiate între un incest şi o relaţie homosexuală, nici de a vorbi despre o tînără de la ţară care-şi pierde ingenuitatea în "împuţitul" Bucureşti sau despre falia dintre tînăra şi bătrîna generaţie.
Atunci despre ce vorbeşte Tudor Giurgiu? Aşa cum a declarat, a dorit "un film sensibil şi curat". O poveste de dragoste în care sînt implicaţi nişte tineri aflaţi într-un moment de derută. Părerea mea (am văzut filmul de două ori) este că Tudor Giurgiu şi-a propus prea puţin, dar că ce şi-a propus a reuşit. Deşi nu cred că a ales întîmplător romanul şi povestea din el. Şi nici nu cred că întîmplător (conştient sau nu) l-a modificat dezvoltînd relaţia incestuoasă dintre Kiki şi fratele ei, Sandu.
Şi Puya, şi Mihaela Rădulescu
Să se fi temut Tudor Giurgiu de reacţii critice dacă ar fi aprofundat puţin tema şi ar fi sondat acest triunghi maladiv? Nu mi-a fost foarte clar cum de se îndrăgostesc cele două fete, deci relaţia dintre ele mi se pare mult prea idilică şi idealizată, dar mi-a plăcut relaţia dintre Kiki şi Sandu şi aş fi vrut să aibă un mai mare "domeniu al luptei", mai mult spaţiu. Tudor Chirilă (excelent în rol) şi Maria Popistaşu (şi ea) fac veridică această relaţie de dragoste şi ură din puţine apariţii, dar poate mi-ar fi plăcut ca Sandu să fie mai pregnant pentru a face poziţia lui Kiki mai fragilă. În fine.
Ştiu că teoretic nu e bine să judeci un film după ce n-a vrut să fie, dar nu mă pot abţine, fiindcă eu zic că e păcat că Tudor Giurgiu, avînd aceşti actori, pe care a şi ştiut să-i conducă, n-a vrut decît o poveste idilică, light, indecisă, şi cu Puya, şi cu Mihaela Rădulescu, şi un film despre lesbiene, şi o poveste de dragoste (întîmplător, dintre două fete).
Substanţa filmului e intenţionat light
Filmul e, altfel, curat (poate de aici frustrările). Imaginea lui Alex Sterian e frumoasă, montajul lui Alexandru Radu e OK, scenografia Adrianei Grand (debutantă în cinema) e colorată, muzica lui Vlaicu Golcea e mişto (plus că, tot în premieră la noi, s-au plătit drepturi pentru piese noi de top, ca Your Love Means Everything cu Chris Martin & Faultline, că altfel premiera a avut-o Nae Caranfil cu My Way pentru Filantropica).
Însă faptul că substanţa filmului e intenţionat light, că voit nu s-a marşat pe latura dramatică, ci s-a mers pe varianta idilică, influenţează şi forma făcînd-o să pară căutată, trendy, superficială. Actorii sînt foarte mişto. Sînt două secvenţe foarte reuşite, cele mai reuşite din film (sînt şi cele cu maximum de personaje, deci dificile de făcut) - masa în familia lui Kiki şi Sandu şi, respectiv, cearta din ograda casei lui Alex de la Pietroşiţa, unde părinţii, aşa drăguţi şi bine intenţionaţi, sînt din altă lume, habar n-au de ce se întîmplă cu copiii lor. De aici s-ar fi putut scoate mai mult - şi umor, şi dramă -, dacă şi restul filmului ar fi dorit să nu-i păstreze pe părinţi şi toţi ceilalţi pe fundal.
Legături bolnăvicioase - 2006,
regia Tudor Giurgiu.
Scenariul: Cecilia Ştefănescu şi Răzvan Rădulescu, după romanul omonim al Ceciliei Ştefănescu.
Imaginea: Alexandru Sterian.
Montajul: Alexandru Radu.
Muzica: Vlaicu Golcea.
Scenografia: Adriana Grand.
Cu: Maria Popistaşu, Ioana Barbu, Tudor Chirilă, Cătălina Murgea, Mircea Diaconu, Virginia Mirea, Tora Vasilescu, Valentin Popescu, Mihai Dinvale, Carmen Tănase, Dragoş Gărdescu (Puya), Mihaela Rădulescu.