Brahms era un mare iubitor de viață, și își exprima sentimentele într-un discurs muzical liber, cu o esență romantică. Uneori chiar tristă, însă în interpretarea instrumentiștilor de ieri, totul a venit cu o energie superbă. Pe rândul în care stăteam, eram la capătul unor povești cel puțin în consonanță cu ce am ascultat. Lângă mine, două prietene care de bucuria revederii, se țineau de mână. Mai spre stânga, o familie cu două fetițe, care la început de concert erau tuflite și agitate de vremea caniculară. Cea mică, adormise și respira atât de profund și greu, încât am confundat cu sforăit. Poate așa a și fost. Nici nu contează. Tatăl o ținea în brațe strâns, sora zâmbea, mama la fel. Energia artiștilor ne-a răcorit și ne-a încălzit inimile în același timp. Închei această stagiune cu un zâmbet iubitor de viață, exprimat printr-un discurs liber, cu o esență romantică, tristă doar de dorul audițiilor.
Johannes Brahms - Integrala muzicii de cameră cu pian II
Duminică, 16 iunie 2024, Ateneul Român, București
Mircea Lazăr - vioară / Constantin Borodin - violoncel / Andrei Licareț - pian
Johannes Brahms: Sonata nr. 2, în fa major, pentru violoncel și pian, op. 99 / Sonata nr. 1, în sol major, pentru vioară și pian op. 78 / Trio nr. 3, în do minor, op. 101
A wonderful season offered by the George Enescu Philharmonic, which closes on Wednesday, June 19th. Until then, I closed my season with Brahms on Sunday (16.06.2024).
Brahms was a great lover of life, and expressed his feelings in a free musical discourse with a romantic essence. Sometimes even sad, but in the interpretation of yesterday's instrumentalists, everything came with a superb energy. On the line I was sitting in, I was at the end of some stories at least in line with what I listened to. Next to me, two friends who, out of the joy of seeing each other again, were holding each other's hands. Further to the left, a family with two little girls, who at the beginning of the concert were excited and agitated by the hot weather. The little one had fallen asleep and was breathing so deeply and hard that I mistook it for snoring. Maybe that's how it was. It doesn't even matter. The father held her tightly, the sister smiled, the mother the same. The energy of the artists cooled us and warmed our hearts at the same time. I end this season with love for life smile, expressed through a free speech, with a romantic essence, sad only by the longing for the auditions.