"Acumularea de cultură și extinderea practicilor culturale ar trebui să fie factori de pacificare a spiritelor și chiar de instalare a păcii universale. Teatrul poartă prin excelență acest mesaj încă de la nașterea sa în Grecia antică: primele mari piese scrise în Antichitate au avut ca temă războiul, tocmai cu intenția de
a-i face pe oameni să nu mai repete greșelile trecutului", punctează dramaturgul Matei Vișniec în caietul program al celei
de-a VIII-a ediții a Festivalului Internațional Zilele Teatrului "Matei Vișniec", organizat în luna mai 2024 de Teatrul Municipal sucevean,
ce-i poartă numele.
Ca în fiecare an, dramaturgul Matei Vișniec este invitatul de onoare al evenimentului. Și de această dată, alături de criticul de teatru, profesor universitar dr. Călin Ciobotari și de managerul teatrului sucevean, Angela Zarojanu, Matei Vișniec a fost amfitrionul fiecărei zile de festival. Dacă
Pace a fost cuvântul călăuzitor al ediției trecute, tema actuală -
Teatrul, Diplomație culturală - a reliefat locul și rolul esențial pe care TEATRUL îl ocupă în comunitate, având totodată o contribuție distinctă în dezvoltarea relațiilor diplomatice.
Publicul sucevean a fost provocat
printr-o ofertă variată de spectacole de teatru, poate printre cele mai bune realizate în ultimul an, dar și prin spectacole stradale, concerte, recitaluri de poezie, expoziții, lansări de carte, conferințe, având totodată posibilitatea de a se întâlni cu remarcabile personalități din lumea teatrului, actori, regizori, dramaturgi, directori de teatre, critici, profesori universitari, oameni de televiziune, din spațiul românesc, dar și invitați din alte țări. Atât prin valoarea spectacolelor, cât și prin evenimentele conexe și calitatea invitaților, ediția cu numărul opt poate fi apreciată ca fiind cea mai bună de până acum.
Teatrul sucevean a deschis festivalul cu premiera națională a piesei
Cum l-am îngropat pe Stalin de Artur Solomonov, traducere Raluca Rădulescu, în regia lui
Theodor-Cristian Popescu,
avându-i în distribuție pe actorii: Cosmin Panaite, Clara Popadiuc, Diana Lazăr, Cătălin Ștefan Mîndru, Delu Lucaci, Cristina Florea, Horia Butnaru, Răzvan Bănuț, Iulian Burciu, Alexandru Marin, Bogdan Amurăriței, spectacol asupra căruia voi reveni.
O altă montare suceveană, de această dată jucată
într-un spațiu inedit, în gara Burdujeni - Suceava, a fost
Occident Express Ro de Matei Vișniec. După cum afirmă și dramaturgul, gările sunt locuri ale memoriei, dacă ar putea vorbi
ne-ar povesti tulburătoare povești de așteptare și de speranță, de lacrimi și de bucurie, așa cum o face și montarea care a participat cu succes, în anul 2023, la Festivalul Internațional de Teatru de la Avignon, cu varianta în limba franceză (spectacol despre care puteți citi în articolul
Occidentul - un Eldorado unde renaște cuvântul întoarcere - Occident Express).
Occident Express Ro în regia lui Alain Timar, scenografia Sebastian Rațiu, ca variantă în limba română, păstrează structura variantei în limba franceză și pe Cătălin Ștefan Mîndru din vechea distribuție,
aducându-i de această dată însă pe actorii Clara Popadiuc și Răzvan Bănuț pentru completarea echipei. O reprezentație îndelung aplaudată de un public numeros.
Spectatorii suceveni au putut fi prezenți la un număr mare de spectacole de succes, spectacole prezente și pe scenele altor festivaluri din țară.
Tache, Ianke și Cadâr, adaptare de Horațiu Mălăele, după V. I. Popa, montarea Teatrului "L. S. Bulandra" din București,
avându-i în distribuție pe Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu și Mihai Constantin, în rolurile celor trei protagoniști, a încântat sala arhiplină a Casei de Cultură a Sindicatelor. Apoi,
Falsa servitoare de Marivaux, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu și scenografia Andreei Săndulescu, montarea Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, spectacol prezent și la premiile UNITER 2024, prin nominalizarea actorului Emilian Oprea la Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar, pentru rolul
Travelin, montarea obținând, de asemenea, patru nominalizări și la ediția din 2024 a Festivalului Internațional de Teatru de la Oradea - FITO (spectacol despre care puteți citi în articolul
Marivaudage cu inimi și bani).
Delfini, rescriere de Adina Lazăr după piesa
Singurătatea pietrelor de Flavius Lucăcel, montarea Teatrului Municipal Baia Mare, la care
m-am referit și cu alte ocazii, vorbește despre drama familiei cu un copil cu dizabilități, și toate problemele ce decurg de aici. Inspirat și din viața personală a regizoarei, Adina Lazăr, spectacolul este conceput cu o delicatețe și o poezie aparte, ca paradigmă a dificultăților sociale, întâmpinate nu numai de copilul cu dizabilități, ci și de familie, devenind răvășitor pentru cel care îl privește.
Inspirat de piesa lui Aristofan, dar și de contextul istoric oarecum similar cu războiul din Peloponez, războiul din Ucraina, dramaturgul Matei Vișniec scrie în anul 2022 textul
Lysistrata, dragostea mea, rămânând în atmosfera comicului imaginat de Aristofan, dar extrapolând sfera războiului și în relațiile dintre cele două sexe. Cu o viziune regizorală inspirată, Zalán Zakariás reușește la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași, un spectacol dinamic, exploziv, rafinat, cu un comic savuros, aplaudat minute în șir și de publicul sucevean. (despre spectacol puteți citi în articolul
Ca să nu devenim complet idioți zeii ne-au dat TEATRUL - Lysistrata, dragostea mea)
Inedita montare
10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia de Gabriel Sandu, prezentat de Teatrul de Stat din Constanța este inspirată de celebrul festival de muzică ușoară, având un text scris în colaborare cu actorii constănțeni, bazat totodată pe o cercetare realizată împreună cu Mircea Nicolau, specialist în istoria festivalului. Viziunea regizorală este rezultatul creației a doi colaboratori, Elena Morar și autorul Gabriel Sandu, iar scenografia, inspirată, este semnată de Miruna Croitoru. Cu o pregătire muzicală realizată sub îndrumarea Ingăi Postolache, cei 11 actori, Florin Aioane, Liliana Cazan, Lucian Iftime, Cristiana Luca, Ecaterina Lupu, Luiza Martinescu, Ștefan Mihai, Ramona Niculae, Mirela Pană, Theodor Șoptelea, reușesc autentice performanțe vocale dar și actoricești, performanțe care au atras atenția selecționerilor, dar și a juriului Premiilor UNITER 2024. Astfel, Ștefan Mihai primește o nominalizare la Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar, pentru rolul
Cristi, iar Ramona Niculae obține Premiul UNITER pentru debut, pentru rolul
Crina.
O altă prezență remarcabilă a fost
La câțiva oameni distanță de tine de Dan Coman, spectacolul Teatrului Național "I. L. Caragiale" din București, realizat în colaborare cu Centrul Cultural "George Coșbuc" al Municipiului Bistrița, în conceptul regizoral semnat de Radu Afrim, montare care face parte din categoria spectacolelor ale căror bilete se epuizează la câteva minute după ce au fost puse în vânzare. Cu o distribuție excepțională - Marius Manole, Mirela Oprișor, Marius Bodochi, Natalia Călin, Ștefan Iancu și Flavia Giurgiu, montarea aduce în atenția publicului una dintre cele mai dramatice teme ale prezentului, aceea a familiilor dezmembrate, aceea a depărtării, a îndepărtării, prin plecarea membrilor lor la muncă în alte țări, emigrarea. Radu Afrim brodează pe textul prozei scurte al lui Dan Coman, imaginând propriul univers, în scenografia concepută de Sabina și Bianca Veșteman, reușind o montare autentică, emoționantă, răvășitoare.
Cine l-a ucis pe tata?, spectacolul Teatrului Metropolis București, care
i-a adus regizorului Andrei Măjeri Premiul pentru Cea mai bună regie, la Premiile UNITER 2024, și actorului Adelin Tudorache o nominalizare la Premiul pentru Cel mai bun debut, este o dramatizare de Mihaela Michailov, după romanul omonim al scriitorului francez Édouard Louis, roman autobiografic. Spectatorii suceveni
s-au confruntat din nou cu problematica relațiilor interumane, relația
tată-fiu fiind aici esența montării. După cum afirmă și regizorul Andrei Măjeri: "Spectacolul este o odă bulversantă dedicată tatălui, lăsat fără drept de apel. Rușinea, violența și precaritatea sunt catalizatori ai arcului de tensiune dintre un tată condamnat să repete viețile bărbaților din familia lui și un fiu care a devenit scriitor." Decorul imaginat de Adrian Balcău, conține o multitudine de semne. Sala de sport, loc al antrenamentului dar și al competiției, devine, prin manevrarea unor simple saltele, spațiul locuinței, culoarul școlii sau diverse spații exterioare. Cei șase actori - Adelin Tudorache, Alex Iezdimir, Eduard Chimac, Hunor Varga, Iustin Danalache, Vlad Ionuț Popescu, se metamorfozează convingător în fațete ale fiului, dar întruchipează și imaginea tatălui și a celorlalte personaje, jocul actoricesc fiind însă excelent potențat de sugestivele momente coregrafice create de Andrea Gavriliu. Cine
l-a ucis pe tata? Criminalii par a fi societatea și clasa politică.
Centrul de Arhitectură Urbană și Peisaj "Uzina de Apă", din Suceava,
s-a transformat
într-un univers plurivalent pentru originalitatea ce marcheză spectacolele
Scrisori de pe front și
Șoptitori, prezentate de asociația "Texte bune în locuri nebune". Regia, scenariul, conceptul acestora îi aparțin lui Ionuț Caras,
avându-i alături pe actorii Matei Rotaru, Daniela Purcărea și Ștefan Iancu în
Scrisori de pe front și pe Francesca Fülop, Ștefan Liță, Sabina Lazăr, Ioana Moldovan, Salomeea Rusu, Dragoș Ioniță, Adelin Tudorache, Sara Pongrac, Ioan Crișan în
Șoptitori. De altfel, Ionuț Caras a subliniat, despre creațiile realizate în cadrul asociației: "Am început călătoria asta - pentru că,
într-adevăr e o călătorie - din revoltă. Apoi a apărut o nevoie. După care
mi-am găsit parteneri de drum, public care să ne asculte și locuri care să ne primească și pe care să le îmbogățim.
Texte bune în locuri nebune se aud și se văd de mai bine de șapte ani. Avem până acum în jur de 16 proiecte diferite, jucate cu echipe diferite, în tot felul de spații alternative. Nu suntem pe val, nu aplicăm la proiecte în dulcele stil clasic, nu suntem extraordinar de vizibili și nu ne interesează să schimbăm lumea. Decât puțin, în locuri ferite și în feluri subtile. Încurajăm cititul, ne place literatura și nu ne ferim să improvizăm și să experimentăm. Am jucat în hale, săli de festivități, poduri, beciuri, păduri sau curți, săli de sport sau închisori. Spectatorii veneau după noi prin subsoluri și aule universitare dar și aiurea, pe vreun câmp. Ce facem e un fel de teatru sărac, făcut uneori din resturi, alteori din elemente originale, hibrid între lectură și spectacol, între repetiție și premieră. Preferăm să fim vii și în acțiune. Nu avem un program, încercăm să fim destul de liberi. Avem prieteni și oameni care cred în noi.
Ne-am apropiat de Kafka, Ginsberg, Gellu Naum, Nichita Stănescu sau Nicolae Filimon. Am lucrat pe texte de Esop, Creangă, Harms, Martin Luther King sau Călin Nemeș. Am spus basme, poeme, memorii, scrisori sau discursuri. Am înscenat procese, am vorbit despre martiri sau despre eroi necunoscuți. În general, unde am simțit o posibilitate de a construi un sens, am
făcut-o. Și, înainte de a încheia, trebuie să spun că îmi place să mă înconjor de oameni care îmi plac și în care cred. Lucrez cu tineri care sunt în primul rând serioși (atât cât trebuie), buni profesioniști (fără să facă mare caz din asta) și suficient de originali încât să nu ne plictisim împreună. Ne întâlnim, construim, jucăm și apoi ne despărțim,
întorcându-ne fiecare în tăcerile și în căutările noastre. Încercăm doar să avem grijă la
aici și acum și la Întâlnire."
Tot din sfera teatrelor independente, în cadrul proiectului "Limite educaționale. Comunități creative de teatru", Centrul de Teatru Educațional REPLIKA București a prezentat sucevenilor, pe scena Teatrului Municipal, montarea
Trei. Três. Tria, cu un text semnat de Mihaela Michailov și Radu Apostol, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu. Inspirată din relatări personale a trei actrițe din România, Portugalia, Grecia, adică Mihaela Rădescu, Elsa Valentim și Evita Papaspyrou, montarea conține emoționante, autentice povești despre școală, iubiri, speranțe, despre anii 1960-1980, spuse în limbile materne ale actrițelor. Cu sinceritate, cu sensibilitate, interpretele ne ghidează prin problematica
socio-politică a acelor vremi, prin constrângeri, prin mentalități.
Festivalul nu
i-a uitat nici pe cei mici. Dintre surprizele de care au avut parte, amintesc spectacolul Ateneului Național din Iași,
Cu vaporul printre stele de Matei Vișniec, în regia, inspirată, semnată de Aurelian Bălăiță și scenografia inedită a Alinei
Dincă-Pușcașu. Piesa a fost alegerea regizorului din dorința de a monta texte contemporane necesare publicului actual. Atât ca regizor, cât și ca profesor la Secția de păpuși a Facultății de Teatru, a Universității Naționale de Arte "George Enescu", Aurelian Bălăiță a creat un spectacol în care se contopesc particularități ale teatrului destinat celor mari, cu cel de animație, cu adresabilitate pentru cei mici. Actorii - Dumitru Florescu, Florin Gorgos, Mariana Dumitrache, Alexandra Paftală și Gelu Ciobotaru, au delectat spectatorii prin prestațiile actoricești pline de culoare. Apoi, Teatrul pentru Copii și Tineret "Vasilache", din Botoșani, a prezentat spectacolul
Micul Prinț, adaptarea Sorinei Băleanu după Antoine de
Saint-Exupéry. Conceptul regizoral este semnat de tânăra regizoare Sorina Băleanu, în spațiul scenic imaginat de Gelu Rîșca, cu o coregrafie realizată de Victoria Bucun. Echipa de creație, din care fac parte și actorii Adelina Cojocariu, Cosmin Tanasă, Oana Asofiei, Andrei Iurescu, Andrei Bordianu, Renata Voloșcu, Pavel Petrași, Marius Rusu, a compus un spectacol de animație fără păpuși, o duioasă călătorie inițiatică, pentru a afla "cum funcționează viața".
De altfel, orașul Botoșani a fost reprezentat în Festival și de Teatrul "Mihai Eminescu", care a adus publicului sucevean spectacolul
Iubesc, Iubesc, Te iubesc de Avtandil Varsimașvili, cu traducerea și adaptarea semnate de Lucian Băleanu. Regizorul Andro Enukidze a conceput o sugestivă montare despre IUBIRE, despre o poveste de dragoste plasată
într-un moment zbuciumat al istoriei recente a Gruziei - războiul cu Rusia din anul 2008. În spațiul scenografic funcțional, semnat de Vera Kipiani, actorii,
Oana-Maria Tudoran, Răzvan Amitroaei, Marius Rogojinschi, Cezar Amitroaei, Gheorghe Frunză, Lenuș Moraru, Gina
Patrașcu-Zamfirache, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Dana Bucătaru, Irina Mititelu și Volin Costin, au îmbinat în ludicitatea jocului lor tragicul și comicul, expresivitatea spectacolului fiind potențată de sugestivele momente coregrafice, create de Victoria Bucun.
Valoarea evenimentului Zilele Teatrului "Matei Vișniec a căpătat amploare și prin latura pe care o putem numi "teoretică", prin conferințele susținute de remarcabilele personalități din lumea teatrului.
Citiți teatru, citiți cronică de scenă, citiți revista "Teatrul azi"!, conferința susținută de criticul de teatru Oana Borș,
redactorul-șef al revistei
Teatrul azi, alături de criticul de teatru Irina Zlotea, secretara de redacție, au creionat ideile generale ale tranziției de la vechiul format al revistei
Teatrul azi, la noul format. Editată de UNITER, prin Fundația "Camil Petrescu", revista capătă amprenta viziunii noii echipe, continuând însă și o parte dintre ideile regretatului critic de teatru Florica Ichim. În înnoirea conceptului, ghidul ar trebui să fie răspunsul la întrebările: Cât este de citită revista? Oglindește ea fenomenul teatral la zi? Cum poate ajunge conținutul articolelor și la publicul obișnuit, nu numai la specialiști?
Dramaturgul Matei Vișniec și criticul de teatru Călin Ciobotari, în cadrul conferinței
Gustul Publicului. De la scenă la spectator..., au inițiat un dialog cu cei prezenți, oameni de teatru și spectatori, dincolo de expunerile teoretice structurate de Matei Vișniec, despre arta de a fi spectator. "Tinerii actuali sunt viitorii spectatori, care vor sprijini existența unui teatru viabil", a afirmat, printre altele, dramaturgul care își scrie piesele ținând cont mai ales de public,
proclamându-l ca "zeitate al cărei gust ghidează repertoriile instituțiilor". Regizorul Radu Afrim a reliefat punctele nodale ale modului în care își concepe spectacolele, având drept repere nu numai ceea ce rezonează cu
propria-i ființă, ci și cu problemele reale ale oamenilor locului în care montează. Alte aspecte din sfera regiei au semnalat Catinca Drăgănescu sau
Theodor-Cristian Popescu, iar de pe poziția relației
actor-spectator, au subliniat importanța reacțiilor publicului în timpul unei reprezentații actorii - Petru Hadârcă, Directorul general al Teatrului Național "Mihai Eminescu" din Chișinău și Emil Coșeru, societar al Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași.
Managementul proiectului cultural a fost conferința susținută de vicepreședintele UNITER, profesor universitar dr. Aura Corbeanu.
Într-o atmosferă de buna dispoziție, cu nuanțe de umor, Aura Corbeanu a evidențiat câteva strategii necesare pentru obținerea de fonduri pentru finanțarea proiectelor culturale, diferențele dintre teoria managerială și practică, în realitatea din România, în condițiile în care fondurile apar cu întârziere, punctând totodată și ansamblul de artificii la care trebuie să apeleze cel care realizează un proiect, pentru a obține resursele necesare, pentru ca evenimentul cultural să se desfășoare la nivelul așteptat.
Criticul de teatru Oltița Cîntec, recent premiată de UNITER ca Cel mai bun critic de teatru, a prezentat auditoriului o binedocumentată conferință despre
De când joacă femeile teatru, vorbind totodată și despre volumul apărut la Editura Junimea, în cursul anului 2023,
Teritorii de recuperat. Teatrul prin lentile de gen, al cărei coordonator este. Conferința ce a purtat numele temei din 2024 a Festivalului,
Teatrul, diplomație culturală, a fost prezentată de Constantin Chiriac, președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, directorul general al Teatrului Național "Radu Stanca" Sibiu, în dialog cu dramaturgul Matei Vișniec. De altfel, Constantin Chiriac a susținut, în curtea Mănăstirii Voroneț, având ca fundal peretele Mănăstirii cu fresca "Judecata de Apoi", un răscolitor recital de poezie religioasă,
Metanie Ție, Părinte, cu texte atât din lirica românească, din creația poeților Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ștefan Augustin Doinaș, cât și din lirica universală, din scrierile lui William Shakespeare sau Rainer Maria Rilke.
Un alt punct important al Zilelor Teatrului "Matei Vișniec" au fost lansările de carte. Astfel, în cadrul întâlnirii "Duminica Junimii", Radu Cucuteanu și Călin Ciobotari, alături de dramaturgul Matei Vișniec, au prezentat cele mai noi apariții din colecția Hamletarium, colecție consacrată textelor de și despre teatru și artelor spectacolului, coordonatori ai acestui proiect fiind Călin Ciobotari și omul de litere, profesor universitar dr. Simona Modreanu, managerul editurii. Au fost aduse în atenția cititorilor volumele:
Teatrul-dans al Pinei Bausch de Lucy Weir,
Lysistrata, dragostea mea de Matei Vișniec,
Privirea de aproape de George Banu,
Adaptări teatrale de Virgil Tănase,
Semne de scenă 2020-2023 de Călin Ciobotari și volumul recent apărut în colecția Exit a Editurii Junimea, "
Bulgări de timp"...
teatral, al cărei autoare sunt.
Pe toată perioada evenimentului, au putut fi admirate, în spațiul expozițional sau în holul teatrului, câteva originale, expresive expoziții. Cea de fotografie
Văzute și nevăzute, în care sunt demonstrate legăturile dintre artele spectacolului și obiectivul fotografului de teatru, prin imaginile captate de Amedeia Vițega, Gabi Marian, Mihai Nistor. Apoi, expoziția de pictură și sculptură
VAZ-DUH, cu lucrări ale artistului plastic Marian Zidaru.
Invazion of the OFF, instalația fotografică realizată de artistul vizual Mihai Nistor, cel care a primit în 2024 Premiul UNITER pentru
video-proiecțiile, filmările și mappingul spectacolului
Antologia dispariției, de la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași. Expoziția a fost inspirată din modul în care se face publicitatea stradală în cadrul Festivalului de Teatru de la Avignon, secțiunea OFF.
Așa cum punctează managerul Teatrului sucevean, Angela Zarojanu, de peste opt ani există TEATRU la Suceava, iar viața culturală a orașului capătă, an de an, noi valențe. "Teatrul se face cu oameni și pentru oameni", spune domnia sa, iar această cea mai bună ediție, a
VIII-a, a unit zi de zi inimile mulțimii de spectatori și invitați, care au pulsat captați de magia scenei, de emoții, de suspans.
