În prima parte, am avut parte de un Brahms urmat de Mendelssohn, avându-i alături ca soliști pe frații Kirill Troussov și Alexandra Troussova. Elevator. Cum a și apărut pianul, într-o scenă patinată, blindată de soluții tehnice surprinzătoare și de un echipaj tehnic pe măsură. Pianul realmente a apărut din neant. Sunetul din sală, sonorizarea pianului, impecabile.
După pauză, am ascultat o operă compusă în 2019 de către Balogh Máté, care imită pornirea și oprirea unei locomotive. Tânărul compozitor în cămașă albă are 34 de ani, iar această compoziție, a fost premiată în repetate contexte. M-aș bucura nespus să urcați în acest vehicul, preț de 5 minute.
Dvořák, Serenada pentru corzi, op.22, compusă din 5 părți, a fost un vis. Lucrarea acoperă o gamă largă de emoții, combinând stilul cantabil (prima parte), un vals lent (a doua), o dispoziție plină de umor (a treia), o frumusețe lirică (a patra) și o fericire debordantă (a cincea).
Orchestra de cameră Anima Musicae a fost magică. Nu s-au supărat de aplauzele dintre părți, din partea celor care nu s-au putut abține de euforie. Prim violonistul a condus întreaga seară ca un dirijor metronom. La finalul concertului, toți instrumentiștii au dat mâna. Toți cei 21 de instrumentiști. Tramvaiul care m-a dus la cazare a mers pe șine de nori.
Miercuri 20 noiembrie 2024, ora 19:30, Liszt Academy, Budapesta
Brahms: Scherzo in C minor (ʻSonatensatzʼ), WoO 2 (arranged by Sándor Devich for string orchestra) / Mendelssohn: Concerto for Violin, Piano and Strings in D minor, MWV O4 / Máté Balogh: Bahnmusik / Dvořák: Serenade for Strings in E major, Op. 22
Featuring: Kirill Troussov (violin), Alexandra Troussova (piano) & Anima Musicae Chamber Orchestra (artistic director: László G. Horváth)
At the Liszt Academy of Music in Budapest, at 7:15 PM, I walked the stairs, amazed by the beauty of the place, gripping the railing tightly as I was absolutely enchanted by everything I saw. By 7:29 PM, the entire technical staff, including the elegant ushers dressed in black velvet, had taken their places. The entire hall was chatting, the ones around me discussing the splendor of the venue, the foggy weather, and the fantastic repertoire about to be performed. At 7:35 PM, a superb chamber orchestra entered the stage, disciplined, beautifully dressed, professional, and mesmerized by the music as we were about to be.
The first part featured Brahms, followed by Mendelssohn, with the sibling soloists Kirill Troussov and Alexandra Troussova. Sublime. The piano, emerged as if by magic from a polished stage filled with surprising technical solutions and a focused crew. The sound in the hall, of the piano, of the soloist, all, were sublime.
After the pause, we heard a piece composed in 2019 by Balogh Máté, mimicking a locomotive. The young composer, dressed in the white shirt, is 34 years old, and this composition has won multiple awards in various contexts. I wholeheartedly encourage you to step into this vehicle, even if only for five minutes.
Dvořák's Serenade for Strings, Op. 22, consisting of five movements, was a dream. The work spans a wide range of emotions, blending cantabile style (first movement), a slow waltz (second), a humorous mood (third), lyrical beauty (fourth), and overflowing joy (fifth).
The Anima Musicae Chamber Orchestra was magical. They didn't mind the applause between movements from those who couldn't contain their euphoria. The first violin led the entire evening as a metronomic conductor. At the end of the concert, all the musicians shook hands, all 21 of them. I took the tram walking on clouds.