Sex and the Food in the Afrim' Style - joi.megaJoy

Miroase a supă caldă. Tăieţeii cu varză nu sînt încă gata, dar Afrim ne invită la masă. Se serveşte memorie disecată cu nostalgii sexuale, condimentată cu grotesc (poetic).

Katalin Thuróczy a scris Livada de vişini a secolului XXI. Cu un pas înaintea morţii, personajele din joi.megaJoy încearcă o dată pe săptămînă o recuperare a trecutului (foarte îndepărtat) şi glorios (de voluptos). Există trei paliere de timp în spectacol. Unul, covîrşitor, al trecutului iremediabil pierdut. Josephine Baker şi István Bethlen sînt mai vii decît Fifi, căţelul pe care Adél l-a uitat acasă (şi a murit de urît). Poveştile bătrînilor, brute, picante, grosiere, mixaj de fantezie şi realitate (căci memoria le joacă feste), reconstituie atmosfera unei lumi decadente, excesiv de vie, vivace şi nesătulă să trăiască tot, să simtă tot, grotescă în goana după plăcere şi cu atît mai deformată în amintire. Ocoliţi de moarte, dar nu uitaţi, bătrînii bîntuie febril prin amintiri diforme în căutarea unui rest, nu de demnitate, nu de fericire, ci de voluptate, ca o expresie corectă a vieţii. Un timp istoric marcat clar, ultimii ani ai Imperiului Habsburgic cu toată gloria lor reală sau mărită de beţia amintirii, oferă cel mai bun cadru pentru fantomele vii (unele doar fantome care fac parte din familie de 300 de ani, altele vii, dar spectrale, ca Ameliedragă).

Prin contrast, al doilea timp, al Évei şi Lizei, care şi-au trăit cei 30 de ani în comunism, pare fad. De asta Éva, geloasă, reclamă neputincios dreptul ei la recuperarea afectivă a timpului pierdut. Dar lupta e inegală şi demersul lipsit de sens, căci unei lumi bogate în toate, de la măreţie la promiscuitate, i se opune un comunism sec, a cărui marcă este gimnastica impusă pionierilor în curtea şcolii. Dacă înapoi Afrim priveşte cu umor tandru, pe alocuri absurd, viitorul sună rău, pentru că urmaşii comunismului nu pot fi decît monştri. Bebeluşul supradimensionat al Évei fumează marijuana şi are tendinţe incestuoase (freudiana lipsă a tatălui). Livada de vişini din spectacolul lui Afrim este voluptatea. Plăcerea sexului, rămasă aproape numai în amintire, este înlocuită de plăcerea mîncatului.


Teatrul Odeon
joi.megaJoy de Katalin Thuróczy (traducerea Anamaria Pop)
Un spectacol de Radu Afrim.
Decorurile: Vittorio Holtier.
Costumele Ilona Varga-Jaro.
Muzica: Vlaicu Golcea.
Cu: Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Irina Mazanitis, Virginia Rogin, Liana Mărgineanu, Tatiana Iekel, Jeanine Stavarache, Crina Mureşan, Ana Maria Moldovan, Constantin Cojocaru, Virgil Andriescu, Alin Teglas.