Prima pornire ar fi să vă îndemn către cinema, să decideţi singuri ce şi cum. Dacă n-aţi plecat încă înseamnă că vreţi musai un răspuns de la mine. Debutul extrem de ambiţios în lung-metraj al tânărului Porumboiu (deşi ne desparte doar un an, îmi place să fac pe nebunul), realizat cu mijloace proprii (nu vorbesc doar de inteligenţă şi imaginaţie, ci şi de finanţe) şi un tupeu binevenit (jumătate din film se întâmplă într-un studio TV, în trei personaje) într-un ton ironic, dar nu condescendent, caustic, dar nu sarcastic, simplu, dar nu simplist, este genul (rar) de film la care râzi cu poftă încercând (în acelaşi timp) să nu-ţi muşti buzele şi să-ţi înghiţi lacrimile.
Dezbaterea televizată care vrea (?) să stabilească, la ceas aniversar, dacă s-a petrecut sau nu revoluţie în micul orăşel (Vaslui, dacă ţineţi să ştiţi) e doar un pretext pentru regizor de a ne arăta, discret dar ferm, cam unde stăm şi cât ne duce capul - o face domol, fără răutate dar şi fără concesii, ajutat de un trio actoricesc impecabil (Mircea Andreescu, Ion Sapdaru, Teodor Corban), conştient că falsa dilemă din titlu nu mai are, hélas!, nici o relevanţă. Replica anului (citez din memorie) - "Mută bă camera aia pe trepied, cine te-a învăţat să filmezi aşa!?" Antologică, asemeni filmului.
Vezi trailerul filmului A fost sau n-a fost?:
Citiţi scenariul filmului A fost sau n-a fost?, un volum publicat de Editura LiterNet.