Costi: Paul Ipate
Lt. Neagu: Adi Carauleanu
Aurel: Andi Vasluianu
Dragoş: Dragoş Bucur
Bobo: Tudor Aron Istodor
Alexandru Potocean, Dana Dogaru, Ion Sapdaru, Cornel Mimi Brănescu, Alexandru Georgescu, Andrei Traian, Adrian Văncică, Constantin Diţă, Ana Ularu, Virgil Aioanei, Mirela Oprişor, Viorel Comanici, Bogdan Dumitrache, Gabriel Spahiu, Valentin Antofi, Toma Cuzin, Mihai Munteniţă, Corneliu Cimpoaie, Claudiu Dumitru, Lucian Ifrim, Marian Monstru Duca, Sorin Oroş, Ovidiu Crişan, Dumitru Manole, Traian Tudorică, Daniela Minoiu, Dorian Boguta, Cătălin Neamţu, Rolando Matsangos, Leonid Doni.
Echipa de filmare
Regia: Radu Muntean
Scenariu: Răzvan Rădulescu, Alexandru Baciu, Radu Muntean
Director de imagine: Tudor Lucaciu
Scenografia: Sorin Dima; Designer: Camelia Ţuţulan; Costume: Silvana Bratu; Machiaj: Gabriela Cretan; Sunet: Dragoş Stanomir; Editare sunet: Electric Brother; Mixaj: Alexander Koller; Director de producţie: Dragoş Potop; Producător executiv: Dragoş Vîlcu
Sinopsis
Bucureşti, 22 spre 23 decembrie 1989.
Plutonul de intervenţie motorizat, condus de locotenentul Neagu primeşte ordin de patrulare prin cartierele mărginaşe. Staţia radio a vehiculului funcţionează intermitent, iar mesajele care se transmit între unităţile de blindate şi emisia trunchiată a posturilor de radio şi TV informează vag despre nişte terorişti care atacă televiziunea naţională şi aruncă în confuzie membrii echipajului.
Costi, unul din cei doi soldaţi în termen ai plutonului, ajuns să facă armata în Bucureşti datorită intervenţiilor tatălui său, crede că misiunea oricărui român, după atâţia ani de dictatură e să lupte împotriva susţinătorilor lui Ceauşescu, indiferent de ordinele superiorilor şi o susţine cu aerul răsfăţat şi încăpăţânat al unui băiat de bani gata. Are, pe aceasta temă, o controversă cu locotenentul Neagu şi, profitând de o altercaţie dintre colegii lui şi un grup de manifestanţi, fuge să lupte la Televiziune, în ciuda ameninţărilor şi rugăminţilor locotenentului.
Soldatul nu ajunge însă la sediul televiziunii, ci într-o vila din apropierea televiziunii unde, dintr-o confuzie, e luat drept terorist şi arestat de grupul mixt de militari şi civili care apărau vila, în timp ce restul plutonului porneşte în misiunea utopică şi riscantă de recuperare a lui Costi, trecând prin clădirea sub asediu a televiziunii, unde locotenentul Neagu e dezarmat şi umilit de un colonel isteric, şi ajungând, în cele din urmă, acasă la Costi, unde mama şi prietena băiatului îl aşteaptă răvăşite de îngrijorare.
Despre film
Hârtia va fi albastră este al doilea lung metraj al regizorului Radu Muntean. Filmului, o coproducţie Multimedia Est şi Antena 1, i-au fost alocate 28 de zile de filmare în diverse locaţii din Bucureşti. Mai bine spus, 28 de nopţi, pentru că acţiunea filmului se petrece în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989.
Hârtia va fi albastră îl prezintă pe Costi, un tânăr prins de izbucnirea Revoluţiei cu trei luni înainte de a termina armata. Atât el, cât şi toate celelalte personaje ale filmului, fie că sunt soldaţi, tineri demonstranţi deveniţi brusc revoluţionari sau cadre militare, formează un cerc de oameni debusolaţi, confuzi. "Sunt perfect conştient că, în principiu, spectatorul român s-a săturat de filme care tratează direct sau indirect revoluţia din decembrie '89. Intenţia mea nu e să descopăr adevărul despre revoluţie sau terorişti, ci să spun povestea acelor oameni".
"Am încercat să reconstitui în detaliu scenografia, costumele şi sunetul epocii pentru ca atmosfera din film să fie cât mai autentică", spune Radu. Împreună cu scenografii Sorin Dima şi Camelia Tutulan, şi cu Silvana Bratu, responsabila de costume, Radu a reuşit ce şi-a propus. Au fost create uniforme de postav, rarităţi la ora actuală, pentru toate personajele cadre militare din film. Fie că a fost vorba de infanterişti, paraşutişti sau tanchişti, toate uniformele au fost recompuse cu exactitate, căştile tanchiştilor fiind achiziţionate chiar de la un colecţionar. "Am avut noroc să găsim căştile în acest fel. Cu uniforma de miliţie-politie, de exemplu, n-am fost atât de norocoşi, pentru că nu mai există nici măcar la muzeu. Am ajuns la Covasna, unde am descoperit o fosta cooperativă de pe vremea lui Ceauşescu care producea postav. Am luat materialul şi-am confecţionat noi uniforma cu pricina", mărturiseşte Silvana Bratu.
Despre perioada descoperirii şi achiziţionării tuturor elementelor de decor ale epocii, cei doi scenografi recunosc că "a fost marea noastră încercare, dar de-o mare frumuseţe, totodată". Pe lângă obiecte de decor, precum revistele Cinema şi Flacăra sau televizoarele Cromatic, Telecolor şi Diamant, pentru filmările din exterior, cum ar fi cele de la Televiziunea Română sau Piaţa Victoriei, au fost achiziţionate TAB-uri. Un ABI (autovehicul blindat de intervenţie) a fost adus tocmai de la Uzina Automecanică Moreni, iar un altul de la Muzeul Militar, un exponat care nu este în stare de funcţionare, fiind "marcat" de gloanţele Revoluţiei din '89.
Radu Muntean despre "Hârtia va fi albastră"
Sursa de inspiraţie a filmului este unul din cele mai mediatizate accidente tragice petrecute în timpul revoluţiei române din 1989, în care două echipaje blindate ale Ministerului de interne venite să apere o unitate militară au fost măcelărite dintr-o confuzie.
La câteva zile după plecarea soţilor Ceauşescu, atunci când românii nu mai aveau un inamic concret, peste 1000 de oameni au murit în asemenea accidente sau vendete personale.
Hârtia va fi albastră nu oferă însă o perspectivă istorică, ci îşi propune să restituie emoţia acelor zile din perspectiva actorilor mărunţi ai evenimentelor.
E povestea pierderii inocenţei unei generaţii şi a unei revolte populare care a scos la lumină, în egală măsură, ce avem mai bun şi mai rău în noi. Şi spiritul de solidaritate, dar şi egoismul şi răutatea, acumulate în zeci de ani de frustrare.
În prima noapte de libertate, militarii primesc ordine de la poeţi şi actori prin televizor, oamenii sunt chemaţi să apere sediul televiziunii naţionale împotriva inamicilor nevăzuţi, staţiile de emisie-recepţie transmit consemne confuze, civilii primesc arme pe bază de buletin iar ţiganii sunt arestaţi ca terorişti arabi.
Filmul este, ca şi revoluţia romana din '89, o tragicomedie.
Despre actori
PAUL IPATE (Costi)
Paul s-a născut pe 17 martie 1985 în Bucureşti şi este student în anul al patrulea la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică IL Caragiale Bucureşti, secţia Actorie. Din timpul studenţiei, Paul a început să joace în câteva piese de teatru, precum A fost odată în Brooklyn, Chiriţa ot Bârzoieni şi Ferdinand al VIII-lea, pe scena unui important teatru bucureştean, Teatrul de Comedie. În prezent, Paul poate fi văzut pe scena Teatrului Casandra în piesa Trilogie belgrădeană. Hârtia va fi albastră reprezintă debutul lui Paul în lung metraj.
ADI CARAULEANU (Lt. Neagu)
Adi Carauleanu s-a născut în 1957, în oraşul Calafat şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în anul 1981. De-a lungul carierei sale, Adi a jucat în teatre precum Teatrul "Victor Ion Popa" din Bârlad şi Teatrul "Vasile Alecsandri" din Iaşi, al cărui director artistic este din 1997. În cei 25 de ani de carieră, Adi a dat viaţă unui număr impresionant de personaje teatrale, peste 40, a avut cinci roluri secundare în filme de lung metraj, a scris două volume de versuri şi a regizat două spectacole de teatru: Ciclopul de Euripide şi Romeo şi Julieta de W. Shakespeare.
TUDOR AARON ISTODOR (Bobo)
Tudor este student în anul al patrulea la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, secţia Actorie. Până în prezent, a jucat în numeroase piese de teatru, printre care se numără şi Şase personaje în căutarea unui autor în regia lui Liviu Ciulei sau Pescăruşul, în regia lui Andrei Şerban. Până la rolul din Hârtia va fi albastră, Tudor a mai avut roluri în filme de scurt metraj, producţii UNATC, în serialul TV Băieţi buni, cât şi în cel mai recent film semnat de Lucian Pintilie, Tertium non datur.
DRAGOŞ BUCUR (Dragoş)
Dragoş s-a născut în 1977 iar în 1999 a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, secţia Actorie. Şi-a început cariera teatrală în anul 1999 şi, timp de 5 ani, a jucat pe scena mai multor teatre din ţară, precum Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra sau Teatrul Municipal din Reşiţa. A lucrat cu regizori de teatru importanţi precum Vlad Mugur, Felix Alexa, Ada Lupu sau Petre Bokor. Dragoş a debutat în lung metraj în filmul lui Cristi Puiu, Marfa şi banii în 2001, iar în 2002 a avut al doilea rol principal al carierei sale în Furia, regia Radu Muntean, pentru care a primit şi Premiul UCIN pentru Cel mai bun actor intr-un rol principal. Dragoş a mai colaborat şi cu regizorul Corneliu Porumboiu la doua filme, Visul lui Liviu şi Telephone Line Temporarily Suspended şi a jucat în serialul TV Băieţi buni.
ALEXANDRU POTOCEAN (Vasile)
Alex s-a născut în 1984 la Timişoara. Este student în anul al patrulea la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, secţia Actorie. în prezent Alex lucrează în proiectul Regele moare la Curtea veche, în regia Marianei Cămărăşan. Pe lângă rolurile susţinute în cadrul examenelor din facultate, Alexandru Potocean a mai jucat în două piese regizate de Iarina Demian, pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti - Biloxi Blues (2006) şi Ferdinand al VIII-lea cât şi în doua piese din cadrul Tanga Project. Vasile din Hârtia va fi albastră reprezintă primul rol important de film din cariera sa, Alexandru debutând pe marele ecran cu un rol secundar în filmul lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu.
ANDI VASLUIANU (Aurel)
Andi s-a născut în 1974, în Bucureşti şi a absolvit Academia de Teatru şi Film, Bucureşti în anul 1999. De atunci şi până în prezent, Andi este actor al Teatrului "Toma Caragiu" din Ploieşti, are la activ peste 20 de roluri şi face parte din trupa de teatru Passepartout D.P. Andi este unul din cei mai importanţi actori ai generaţiei sale şi unul din cei mai cunoscuţi actori de film din România. Filmografia sa cuprinde 30 de titluri de scurt şi lung metraje şi numeroase premii la festivaluri de film. A debutat în scurt metraj alături de regizorul Cătălin Mitulescu, jucând în toate filmele acestuia realizate în perioada studenţiei (Bucuresti-Wien ora 8:15 şi 17 minute întârziere fiind prezentate la Cannes). Andi şi-a făcut debutul în lung metraj cu personajul Felie, în filmul de debut al regizorului Radu Muntean, Furia, recompensat cu premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
De vorba cu...
PAUL IPATE
La casting m-a chemat chiar Radu. M-a sunat şi m-a întrebat dacă pot să mă duc. Evident, m-am dus. Castingul a durat o săptămână. Au fost probe întruna. Apoi, m-a sunat şi mi-a spus că n-am luat, dar m-a întrebat dacă pot, totuşi, să mă duc la o reclamă regizată de el. M-am dus. Între timp, începuseră repetiţiile pentru film. Peste câteva luni, m-a chemat la o nouă probă pe care, de data asta, am luat-o.
Scenariul mi-a plăcut de la bun început. Când citeşti, însă, vezi totul în felul tău şi, apoi, la filmări, lucrurile au fost total diferite faţă de cum mi le-am imaginat eu. În capul meu, era mai multă acţiune.
Singura experienţă pe care am avut-o pe un platou de filmare, înainte de a intra în filmări la Hârtie, a fost la acea reclamă pe care am făcut-o împreună cu Radu. Dar m-am adaptat foarte repede, plus că erau oameni excelenţi în echipa de filmare şi cred că am reuşit să mă integrez bine.
Radu e un om excelent... Nu am avut nici o inhibiţie în faţa lui. Dacă voiam să îl întrebăm ceva, îl întrebam. Dacă voiam să venim cu propuneri, ele erau ascultate şi binevenite.
Costi e naiv. Îl ia valul din cauza nebuniei şi balamucului care erau atunci, în acea noapte. Fiind o fire revoluţionară şi dorindu-şi foarte mult să scape de sub acel regim, a considerat că e drept să lupte în Revoluţie.
Dacă eram în locul lui Costi, nu ştiu dacă aş fi făcut la fel. Dacă acum ar izbucni o Revoluţie, nu m-aş duce. Clar! Aş sta liniştit acasă, m-aş uita la televizor. Aşa simt acum... cu toate că, dacă atunci aş fi fost la vârsta de acum, cred că m-aş fi dus. Dar n-aş fi ajuns departe... m-ar fi oprit tata.
La Revoluţie, aveam patru ani şi ştiu că mama mă ascundea sub pat cum auzea vreun zgomot mai dubios prin preajmă. Părinţii au hotărât să mă trimită la ţară, împreună cu unchiul meu. Mi-amintesc momentul în care am intrat în gară: era plină-ochi! N-am putut să urcăm în tren şi unchiul meu m-a băgat în compartiment pe geam. În compartiment era, de asemenea, extrem de multă lume. Am ştiut unde să cobor pentru că recunoşteam un pod mai mare peste care trecea trenul înainte de gara de la Roman. Am văzut execuţia soţilor Ceauşescu la televizor, la ţară, împreună cu toate rudele: verişori, mătuşi, unchi... Mi-amintesc tăcerea de atunci. Nimeni nu rostea nici un cuvânt. Tăceam cu toţii şi priveam.
Tot ce-mi doresc pentru mai departe este să fac cât mai multe filme. Întotdeauna mi-am dorit asta.
ADI CARAULEANU
Mai întâi, a fost numele. "Furiosul" (vezi Furia) regizor Radu Muntean! Perfect! Apoi, a fost scenariul. Unul excelent! Directorul de imagine: profesionist. În sfârşit, locotenentul Neagu, un personaj "pe muchie de cuţit". Este un om al timpului său. Cu nimic ieşit din comun. El vrea să-şi ducă misiunea la bun sfârşit. Un miliţian.
Pe parcursul filmărilor, din discuţii nesfârşite cu regizorul (mulţumesc!), îmi place să cred că s-a născut un locotenent cald, prostovan, patern, fanfaron, înţelept, caraghios, jalnic, trist, tandru.
Într-o atmosferă de "gaşcă nebună", înconjurat de oameni tineri, plini de viaţă şi speranţă, s-a filmat de seara până dimineaţa, aproape o lună de zile, în condiţii grele, cu cadre lungi (uneori şase-şapte pagini de text), cu mici certuri şi glume bune, cu un ritm nefiresc, cu tensiuni acumulate, dar şi cu detaşarea pe care ţi-o dă un lucru bine făcut.
A fost greu şi fabulos!
Încă o data: mulţumesc, băieţi!
ANDI VASLUIANU
Mi-aduc aminte că, la Revoluţie, se alerga. Oamenii fugeau din toate părţile. Era o nebunie necontrolată. Totul era haotic în mintea oamenilor. Era o agitaţie foarte mare şi era, totodată, bucurie. Exista un mare entuziasm în oameni şi un astfel de om e Aurel. El se duce la Revoluţie instinctiv. Am simţit că e un personaj cu sufletul curat. Că mai are mici minciuni, orgolii stupide... e firesc. Ele sunt, de fapt, apanajul acestui personaj pitoresc, dar nu asta e important la Aurel. În fuga asta nebună spre a apăra ceva (nici măcar nu ştie ce anume) nimereşte în nişte situaţii limită.
Niciodată nu sunt mulţumit total de ceea ce fac. Sunt ca un croitor. Fac mânecile perfecte, dar pun cinci nasturi pentru patru găici. Greşesc, câteodată, detalii care nu fac haina perfectă, aşa cum mi-aş dori-o şi nu stă tot timpul perfect pe personaj.
Am debutat în lung metraj acum cinci ani, în Furia, la Radu. De atunci, am legat o prietenie extrem de frumoasă. Radu e un om cât se poate de natural. Foarte puţini oameni din ziua de azi sunt naturali. El este şi are o atitudine firească în faţa tuturor oamenilor cu care interacţionează. Între timp, am mai lucrat împreună la reclame. Reîntâlnirea cu Radu a fost specială, pentru că el a scris rolul ăsta pentru mine. Sigur că te simţi foarte bine, ca actor, gândindu-te la asta, dar responsabilitatea e mult mai mare.
Atât la Furia, cât şi acum, Radu a fost extrem de atent la lucrul cu actorii, însă, spre deosebire de atunci, cred că acum a fost mult mai atent la lucrul cu el însuşi, a fost mult mai liber. Producătorii, de data asta, l-au lăsat să fie mult mai liber, era mult mai liniştit. A putut să analizeze mai profund subiectul. Colaborează cu actorii, nu vine cu temele făcute de acasă, fără a te lasa să îţi spui părerea despre personaj. Eu i-am făcut look-ul lui Aurel. Mi-am lăsat mustaţă şi părul lung şi apoi m-am prezentat aşa la Radu, care a zis: "OK! Asta e!".
Orice rol, fie şi doar o mică apariţie, este dificil. Că e Felie, personajul din Furia, că e Aurel... dacă vrei să îţi iasă foarte bine, e greu... Cred că, dacă aş fi primit rolul lui Aurel cu cinci ani în urmă, în locul lui Felie, ar fi fost mult mai greu. Experienţa acestor cinci ani îşi spune cuvântul.
Despre echipa de filmare
RADU MUNTEAN - Regizor
Născut în 1971 în Bucureşti, Radu a absolvit în 1994 Academia de Teatru şi Film, secţia Regie Film. Din 1996 şi până în prezent, Radu a regizat peste 300 de spoturi publicitare pentru agenţii precum BV McCann Erickson, Saatchi & Saatchi, D'Arcy, Leo Burnett, Grey, Tempo, Scala J. Walter Thompson, Graffiti BBDO, Headvertising, Next Cap, câştigând peste 40 de premii naţionale şi internaţionale la festivaluri de publicitate. În 1999, a fost lector universitar la Universitatea Media, Facultatea de Regie Film.
Filmografie:
2006 - Hârtia va fi albastră / The Paper Will Be Blue, ficţiune, 35 mm
2002 - Furia, ficţiune, 35 mm
1996 - Viaţa e în altă parte, documentar, Beta SP
1996 - Tragica poveste de dragoste a celor doi, ficţiune, Beta SP
1994 - Ea, ficţiune, 35 mm
1994 - Lindenfeld 1994, documentar Beta SP
1992 - Şi ei sunt ai noştri, documentar, 16 mm
RĂZVAN RĂDULESCU - Scenarist
Răzvan s-a născut în 1969 în Bucureşti. În 1993, a absolvit Universitatea Bucureşti - Facultatea de Limbi Străine, secţia franceză-română, iar în 1997, a absolvit Conservatorul, secţia Regie de operă, de asemenea în Bucureşti. Printre cărţile sale, publicate până în acest moment, se numără volumul de povestiri Tablou de familie (1994), Chef cu femei urâte, antologie de povestiri scurte (1995), romanul Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane, (1996). Răzvan a semnat multe eseuri pentru reviste precum Dilema, Secolul XX, Adevărul Literar şi Artistic, Playboy. Până în prezent, ca scenarist, Răzvan Rădulescu a scris, în colaborare cu Cristi Puiu, Marfa şi banii (1999), Niki Ardelean, colonel în rezervă (2000, în regia lui Lucian Pintilie), Hrană pentru peştii mici (2001), Hacker, (2001) (pentru Televiziunea Română), Offset (2002-2003, regia Didi Danquart) şi Moartea domnului Lăzărescu (2004). Răzvan este unul dintre scenariştii filmului Hârtia va fi albastră, alături de Alex Baciu şi Radu Muntean.
ALEX BACIU - Scenarist
Alex Baciu s-a născut în Bucureşti în 1977, iar în 1999 a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, secţia Regie film şi TV. A continuat studiile la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi relaţii publice, pe care a absolvit-o în anul 2003. Din 2000 şi până în prezent, Alex este acţionar şi administrator al firmei "Vizavi de presă". în perioada 2000-2001 a fost secretar general de redacţie al revistei "CSVD" şi în perioada 2002-2004 a devenit secretar general de redacţie al revistelor Penthouse şi Ştiinţa pentru toţi. Ca scenarist, Alex a colaborat cu Răzvan Rădulescu şi Radu Muntean la Hârtia va fi albastră, făcând echipa cu Răzvan şi pentru scenariul Călătoria lui Gruber.
TUDOR LUCACIU - Director de imagine
Tudor a absolvit Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, secţia Imagine de film şi televiziune, în 1994. În perioada 1996-2006, Tudor a fost director de imagine la peste 500 de spoturi publicitare. A lucrat ca director de producţie la documentare ca Bucureşti 2000 (1996), Timpuri Noi Basca Abundenţei (1998), videoclipuri muzicale pentru trupe ca Timpuri Noi, Cargo, BUG Mafia, Sensor, Firma, Shukar Collective şi a fost director de producţie second unit la lung metraje precum: 7 Seconds (2005), The Marksman (2005), The Detonator (2006). Tudor Lucaciu a colaborat cu Radu Muntean şi la debutul în lung metraj al acestuia, Furia (2002), când a fost cameraman.
DRAGOŞ VÂLCU - Producător
Dragoş este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de film şi spoturi publicitare din România.
Este manager al Multimedia Est, companie de producţie, care a realizat peste 100 de spoturi publicitare, numai în 2005, pentru clienţi externi cât şi pentru agenţii şi clienţi interni importanţi.
Pentru Jocurile Olimpice din Atena - 2004, Dragoş a produs clipului Maksim reprezentat de casa de producţie Oil Factory INC - London.
În 2003, a produs clipul The Rasmus al companiei de înregistrări Urban Def Jam Group - Berlin. În acelaşi an a fost şi producător al clipului Evanescence al companiei de înregistrări Wind Up Entertainment - New York.
Dragoş a co-produs documentarul Wedy El Rayan în 2001, care a fost filmat în Africa de Nord, cu acordul şi suportul organizaţiei UICN.
În 2002, Dragoş a fost producător executiv al filmului Furia, regizat de Radu Muntean, produs de Media Pro Pictures, iar în 2005, a fost producătorul executiv al filmului Legături bolnăvicioase, debutul în lung metraj al regizorului Tudor Giurgiu.
Vezi trailerul acestui film: