Şi, cu toate acestea, comedia lui Porumboiu are şi un strat de receptare cu cifru, dar oferit elegant, fără ostentaţie, şi este, în acelaşi timp, plasată şi într-o lume a marginalilor. Ce deosebeşte această comedie de alte producţii româneşti de după '89 este un bun-simţ evident, o naturaleţe a afirmaţiilor, o înţelegere aproape gogoliană a banalităţii.
Povestea e simplă, iar dacă o povesteşti, filmul încape într-o frază scurtă: Trei vasluieni se întreabă, la un post local, dacă a fost sau nu revoluţie în oraşul lor. Dacă ar fi să îi găsim o rădăcină în cinematografia românească, atunci filmul acesta se trage din Reconstituirea lui Pintilie care, de altfel, a şi vorbit la premieră, părînd că şi-a găsit, în fine, un urmaş demn. Deşi se vor face apropieri şi de Kusturica, eu aş fi mai rezervat în acest sens, punîndu-l pe Porumboiu în prelungirea unui Mihalkov, mai degrabă.
Filmul are tot ce-i trebuie pentru a rezista şi în sălile de dincolo de graniţă. Poveste, umor (de toate felurile), joc actoricesc, observaţie socială, ritm, culoare locală. Şi, mai ales, are un aplomb regizoral, o siguranţă a expresiei cinematografice. A fost sau n-a fost o premieră importantă? Eu zic că a fost!
Vezi trailerul filmului A fost sau n-a fost?:
Citiţi scenariul filmului A fost sau n-a fost?, un volum publicat de Editura LiterNet.