Filmul cu care Corneliu Porumboiu a luat Caméra d'Or-ul la Cannes e întîmpinat în Franţa cu cronici ultralaudative. Le Monde îl numeşte "bilanţul moral al unei revoluţii", cronica semnată de Jacques Mandelbaum legînd încă de la început premiera franceză de data intrării României în UE. "Această vizită ghidată ar trebui să descurajeze pe veci veleităţile turistice îndreptate către noul stat membru, dacă nu sunteţi însă curioşi să descoperiţi geniul unei ţări capabile să producă acest gen de umor subtil şi atroce", scrie autorul care aminteşte apoi de de tradiţia care cultivă "surîsul macabru, luciditatea răvăşitoare, absurditatea tragică, mizantropia rafinată"- Tristan Tzara, Eugen Ionescu, Emil Cioran, dar şi tradiţia lui Lucian Pintilie sau a filmului Moartea domnului Lăzărescu. Textului din Le Monde nu-i lipseşte acroşeul politic: "Insurecţia populară a fost înăbuşită şi torpilată de o clică de aparatcici de rang secund, care s-au grăbit să blocheze reformele aşteptate."
Corneliu Porumboiu: "Am fost căpiat de atîtea interviuri"
"Am fost în Franţa în decembrie trecut", ne-a declarat ieri, de la Vaslui (normal), Corneliu Porumboiu. "În Franţa filmele nu ies cu spectacol de gală decît dacă e vorba poate de Matrix. Se fac vizionări de presă şi cine e interesat se înscrie la interviu. Eu am dat vreo 16 interviuri cu totul. Am dat într-o zi 12, cîte juma' de oră fiecare, eram căpiat. Toţi începeau cu întrebări de încălzire - cum mi-a venit ideea (deci descriam oleacă), după care veneau cu alte aspecte, dar fiecare era interesat de alte chestii. De pildă, cineva m-a întrebat de impactul media, dat fiind că Revoluţia a fost primul eveniment transmis în direct."
"Un OZN într-un cîmp cu cartofi"
Porumboiu se referă poate la interviul acordat ziarului Le Monde, care însoţea ieri o cronică amplă. Cineastul român a fost întrebat ce legătură există între societatea românească şi televiziune. "În România, televiziunea e mijlocul media cel mai popular şi cel mai eficient. Televiziunea creează ficţiunile şi marile opinii. Adevărul se spune şi se caută la televizor." Cronicarul ziarului Libération (care titrează "Românul ăsta e nebun" / "Il est fou ce Roumain") se numără şi el printre cei care au stat de vorbă cu Porumboiu. L-a plăcut. Spune că "are figura unui puşti care a făcut o prostioară, dar căruia se iartă totul". A fost curios să ştie ce a făcut copilul Porumboiu "de Revoluţie". "Jucam ping-pong cu un prieten, iar cînd am intrat în casă, pe la ora 13, mama se uita la televizor. M-am aşezat şi eu şi nu m-am mişcat trei ore."
Philippe Azoury mai scrie în Libération, după ce rememorează evenimentele istorice, că "a fost nevoie de 17 ani pentru ca filmul românesc să depăşească această perioadă agitată. A fost nevoie de asta pentru ca cineaştii odinioară adolescenţi să creadă din nou în puterea imaginii." Autorul aseamănă premiera canneză a filmul lui Porumboiu cu "un OZN aterizat într-un cîmp cu cartofi", salutînd curajul "suicidar" al cineastului care ocupă 40 de minute cu cadrul fix al emisiunii TV, şi apreciind la final că filmul românului e cu trei paşi înaintea cinematografului mondial, ba mai mult, că e "cel mai îndrăzneţ şi mai incisiv din lume, cel mai amuzant şi cel mai privit", lăsînd lumea filmului "fără nici o scuză". Următoarea oprire a rapidului A fost sau n-a fost? este Suedia, unde filmul are premiera pe 20 ianuarie 2007.
Citiţi scenariul filmului A fost sau n-a fost?, un volum publicat de Editura LiterNet.
Citiţi scenariul filmului A fost sau n-a fost?, un volum publicat de Editura LiterNet.