Imposibil de carismatic - The Last King of Scotland

Zair. Etiopia. Sudan. Nigeria. Rwanda. Sierra Leone. Africa postbelică pare teatrul unor războaie civile şi / sau dictaturi militare, măceluri continue. Aşa cum istoria secolului XX poate fi privită ca o înşiruire de tiranii sângeroase, preocupate de măcelărirea în masă a cetăţenilor. Idi Amin Dada al Ugandei, fost soldat în armata britanică, a reuşit să-şi extermine cam 400.000 de compatrioţi în doar 9 ani ('71-'79). Ceea ce debutul în ficţiune al reputatului documentarist Kevin Macdonald (oscarizat pentru One Day in September, Touching the Void) îţi spune calm pe final, sistematizând consecinţele regimului său.

Actor recunoscut pentru jocul subtil-interiorizat (Bird, Ghost Dog), masivul Forest Whitaker îi dă viaţă lui Amin umplând pur şi simplu ecranul cu prezenţa lui impunătoare, dar surprinzător de graţioasă (graţia periculoasă a unei feline de talie mare, să ne înţelegem), deopotrivă cuceritoare şi inchietantă. Amin al lui e uriaş, imposibil de carismatic, însăşi întruparea idealurilor şi visurilor unei ţări descoperind problemele şi dezavantajele independenţei. Astfel că poţi înţelege subjugarea naivului doctoraş scoţian Nicholas Garrigan (James McAvoy) venit în Uganda doldora de idealuri nobile şi confuzie.

Pornind de la romanul lui Giles Foden, Macdonald dezvăluie treptat istoria prin ochii avizi de aventură şi dornici de o figură paternă larger-than-life ai tinerelului Garrigan. Imaginea cald-fovistă a lui Anthony Dod Mantle, virată spre tonuri reci-metalice în câteva momente-cheie, ca şi montajul expert, care te lasă mereu cu un pas în urmă, oglindesc perfect optimismul iniţial şi contrastează violent cu oroarea ce îşi face, tiptil, simţită (şi mai ales intuită) prezenţa dincolo de zâmbetul înşelător şi temperamentul vulcanic al lui Amin. Iar construcţia din perspectiva outsiderului oglindeşte progresiv paranoia crescândă şi volatilitatea dictatorului. Last King... e până la urmă o variaţiune pe eterna temă a mirajului corupător al puterii (bifând discret şi sprijinul acordat iniţial de britanici declaratului anticomunist Idi). Singurul reproş serios fiind că îl umanizează poate prea mult pe sinistrul personaj.