Aşa şi începe filmul: cîntă Luis Armstrong, suntem la magazinul Bloomingdale's din New York, se apropie Crăciunul (după aceea am aflat că zăpada era artificială) şi doi tineri, un bărbat şi o femeie, îşi dispută aceeaşi pereche de mănuşi negre. Firesc, tinerii îşi zîmbesc din ochi, discută, merg la cafea, discută, el marşează, ea îl pune la punct şi mica romanţă ia sfîrşit în momentul în care fata, Sara, îşi scrie numele şi numărul de telefon pe un exemplar din Dragostea în vremea holerei de Marquez, iar băiatul, Jonathan, pe o bancnotă de 5 dolari. Ideea e că atunci cînd ea va găsi bancnota şi el cartea înseamnă că soarta le e pecetluită: sunt meniţi să fie împreună. Hazardul (sau destinul?) e pus la grea încercare, pentru că de aici încolo scenaristul Marc Klein ne suceşte şi ne toarce subţire prin tot felul de modele geometrice ale şansei. Peste cîţiva ani, cînd amîndoi sunt cu un pas înaintea altarului, semnele se bulucesc peste ei. Cartea lui Marquez apare, dar nu e cea bună, numele Sara apare mai des, dar e purtat de alte femei, şi tot aşa. Şi pe partea lui Jonathan, şi pe partea Sarei. Şi pe faţă, şi pe dos. Scenaristul face el ce face şi cînd simte că se rătăceşte, pune totul pe seama hazardului (aşa e uşor să scrii un scenariu) şi îi apropie pe cei doi tot mai mult, aruncîndu-le în cale semne multe. Pentru un film gen comedie romantică mai merge, dar pentru viaţa de zi cu zi greu totuşi de imaginat că eşafodajul întîlnirilor întîmplătoare ar fi atît de alambicat şi că în spatele hazardului n-ar sta totuşi o bubuială logică şi neapărat singulară.
Altfel, filmul e deconectant prin culoarea personajelor secundare - femei new-age-iste rătăcite, bărbaţi care cîntă muzică de relaxare, cărora, în relaxarea lor, le scapă din vedere snobismul, ziarişti de la New York Times care ziaricesc scriind anunţuri mortuare, vînzători de magazin colerici şi obraznici. Prin toată această faună personajele lui John Cusack şi Kate Beckinsale se mişcă cu graţia unor fiinţe suflate în sticlă şi ţinute la muzeu, pentru că, în ziua de azi, nimeni n-ar mai crede cu toată puterea în predestinare, deşi toată lumea are nevoie de dragoste. Dacă actriţa titulară se pierde mai uşor în cadru, John Cusack dă garanţii oricărui film în care joacă.
Serendipity, SUA, 2001, 90 minute
Regia: Peter Chelsom
Scenariul: Marc Klein
Imaginea: John De Borman
Scenografia: Caroline Hanania
Muzica: Alan Silvestri
Cu: John Cusack, Kate Beckinsale