România Liberă / iunie 2002
Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu se apropie de sfîrşit. S-au încheiat deja "atelierele" matinale conduse de regizorii şi profesorii englezi Scott Johnston, Claire Hind şi Johnathan Chadwick şi spectacolele-lectură pe texte ale unor autori din România, Rusia, Bulgaria, Anglia şi Irlanda. Au avut loc "Întîlnirea publiciştilor din spaţiul artelor spectacolului", inaugurarea "Bursei de spectacole", lansarea volumului Ultimul împărat, de Valentin Nicolau şi a revistelor Transilvania, Okean şi Drama, reuniunile legate de "Teatrul riscului" (conferinţă susţinută de profesorul şi criticul George Banu) şi "Dezvoltarea proiectelor cu parteneri străini vizînd spectacolele în cetăţi şi situri istorice", dezbaterile desfăşurate cu participarea unor directori de festivaluri şi organisme internaţionale consacrate noilor colaborări de anvergură ale festivalului sibian şi susţinerii proiectului "Sibiu - capitală culturală europeană în 2007" ş.a. În cadrul manifestărilor dedicate "teatrului universitar", au evoluat trupe de la Academiile teatrale din Bucureşti şi Iaşi, Ulm (Germania), Liverpool (Anglia), Virginia şi South Carolina (SUA) etc. Pe scenele festivalului am văzut cîteva spectacole incitante, în montări de o certă şi şocantă modernitate, aşa cum au fost reprezentaţiile sibienilor cu Canibalii, în regia lui Alexander Hausvater, şi O noapte furtunoasă, semnată de Puiu Şerban şi "prefaţată" inspirat de prezentarea CD-urilor cu integrala spectacolelor radiofonice regizate de regretatul Sică Alexandrescu, apărute la Editura Casa Radio, şi a volumului Teatrul lui Caragiale - dincolo de mimesis, aflat încă sub tipar la Editura Dacia, realizat de profesorul Mircea Tomuş.

Evenimentele artistice ale mijlocului de săptămînă au fost, fără îndoială, spectacolele prezentate de Teatrul de Balet Oleg Danovski şi Compania Orion Balet, dar mai ales năucitoarea reprezentaţie în premieră cu Hamlet. Visuri, oferită de Teatrul dramatic de stat Taras Sevcenco, din Ucraina, în regia lui Andrey Zholdak, cel devenit deja celebru pe scenele europene prin uluitoarele sale montări cu Trei surori, Taras Bulba, Idiotul, Pescăruşul (Marele premiu la Festivalul internaţional din Polonia), Othello (cu Teatrul Radu Stanca, într-o versiune ce va fi prezentată şi ea în festivalul sibian) ş.a. Este un spectacol în care se aud nu cuvintele, ci gîndurile eroilor, fie din off, fie întrupate printr-o halucinantă mişcare scenică. Ea antrenează peste 30 de interpreţi (între care şi doi copii) care dau viaţă trăirilor reale şi mai ales onirice ale personajelor shakespeariene. Viu discutat, lăudat şi controversat, acest discurs de o fantastică plasticitate, cu un iscusit şi rafinat mariaj între sunet, lumină şi culoare, între expresiile mimice şi corporale, de atitudine şi gest, cu ruperi de ritm ameţitoare, a transformat sala Teatrului Radu Stanca într-o veritabilă "fabrică de visuri", cu totul benefică pentru dezvoltarea iniţiativei interpretative a publicului care, în final, a aplaudat şi ovaţionat exploziv, minute în şir, performanţa regizorului şi a interpreţilor admirabili ai trupei. După această memorabilă convocare a visurilor eroilor shakespearieni, a visurilor vulcanicului regizor ucrainean şi a propriilor noastre visuri, spectatorii români şi străini care iau cu asalt sălile şi scenele din Piaţa Mare, de la cetatea Cisnădioara sau din curtea şi din hrubele Muzeului de Istorie (unde Fundaţia Athon şi Teatrul Radu Stanca au prezentat spectacolul cu Beţivii, inspirat din opera lui Dostoievski, în regia lui Dragoş Galgoţiu), se pregătesc pentru seducătoarea întîlnire cu geniul regizorului Silviu Purcărete, prezent şi domnia sa în festival cu spectacolul devenit, de asemenea, un etalon al performanţei teatrale, după O mie şi una de nopţi, cu titlul Pilafuri şi parfum de măgar.

Veritabilul "colocviu" al creaţiilor unor mari personalităţi regizorale, ca Vlad Mugur, Silviu Purcărete, Andrey Zholdak, Yuri Kordonski, Alexander Hausvater ş.a. s-a îmbogăţit în chip fericit prin proiecţia spectacolului cu Hamlet, în viziunea lui Liviu Ciulei, preluat de Teatrul Naţional de Televiziune de la Teatrul Bulandra, fapt care a întregit şirul bucuriilor estetice şi al evenimentelor culturale găzduite de festivalul sibian. Despre ce a mai fost sau despre consecinţele pe termen lung ale acestui festival, în care au avut loc peste o sută cincizeci de manifestări şi au fost antrenate trupe şi personalităţi din mai bine de 60 de ţări, vom reveni săptămîna viitoare.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus