Michael Clayton are o slujbă specială în cadrul unui mare cabinet de avocatură: în situaţii limită, el este trimis pentru a minimiza pagubele clienţilor care au făcut o prostie. Clayton e "omul de serviciu", după cum se autodefineşte. Dar ce face un astfel de om atunci cînd, avînd de curăţat mizeria produsă de un coleg, dă peste o chestiune cu implicaţii la scară largă? Alegerea pe care o are de făcut nu e ghidată de precepte morale, ci de explozia propriei maşini.
Fost procuror, trecut de 40 de ani, divorţat, are un băieţel de care nu reuşeşete niciodată să se ocupe aşa cum ar vrea, conduce o maşină luxoasă luată în leasing, are datorii foarte mari de pe urma unei afaceri falimentare şi încearcă să le acopere prin cîştiguri la jocuri de noroc. Acesta este un portret succint al lui Michael Clayton (George Clooney), pe care îl vedem în primele secvenţe ale filmului cum părăseşte un joc de poker într-un subsol dubios, după ce probabil a pierdut în faţa unor adversari şi mai dubioşi. Clayton primeşte un telefon, prin care un coleg îl roagă să-l ajute pe un client de-al său, care a călcat un om cu maşina şi a fugit de la locul faptei. Cu un calm aproape ireal, Clayton află toate detaliile întîmplării şi îi spune clientului ce să facă, punînd un diagnostic sigur accidentului. Chiar înainte ca poliţia să se sesizeze, Clayton ne oferă verdictul, iar noi îl credem, ştim că are dreptate, pentru că e 100% convingător.
Nu la fel stau lucrurile atunci cînd firma îl pune să rezolve cazul lui Arthur Edens (Tom Wilkinson), un coleg care a suferit o criză de isterie şi ameninţă să pericliteze viitorul unei corporaţii din agricultură. Edens ar fi trebuit să apere corporaţia într-un proces, însă a descoperit nişte studii din care reiese că aceasta ar folosi agenţi cancerigeni în procesul de producţie. În timp ce firma de avocatură încearcă să rezolve situaţia cît mai repede şi mai discret - de aceea l-a şi trimis pe Michael Clayton -, reprezentanta corporaţiei, Karen Crowder (Tilda Swinton), se panichează şi se hotărăşte să pună capăt crizei într-un mod extrem: angajează nişte criminali. Clayton află mai multe din dedesubturile acestei afaceri, însă şeful său, Marty Bach (Sydney Pollack), încearcă să îi cumpere tăcerea. Personajul principal se află astfel într-o mare dilemă: închide ochii şi scapă de probleme şi datorii sau îşi pune viaţa în pericol şi dă în vileag afacerile necurate ale principalului client, pe care ar trebui să-l apere?
Michael Clayton este un strălucit debut regizoral al lui Tony Gilroy, cel care s-a remarcat ca scenarist al seriei Bourne. Gilroy stăpîneşte foarte bine firul epic (de altfel, e şi semnatarul scenariului), punctează excelent în momentele-cheie şi oferă filmului maturitate şi eleganţă. În lumea rece a afacerilor avocăţeşti, Gilroy îşi permite să apeleze la o secvenţă poetică, atunci cînd Michael Clayton, debusolat, coboară din maşină ca să admire nişte cai pe un deal. Însă lirismul nu e gratuit, pentru că poezia e spulberată de explozia maşinii şi de expresia de nedumerire şi spaimă a personajului principal.
George Clooney face în Michael Clayton unul dintre cele mai bune roluri ale sale. Elegant chiar şi la 2 noaptea, precis ca un ceas elveţian în munca sa, dar suficient de vulnerabil cînd vine vorba de familie sau de prieteni apropiaţi, personajul parcă a fost creat special pentru Clooney, care duce în spate tot filmul. E drept, şi ceilalţi actori sunt exact la locul lor: Tilda Swinton, "robotul" corporatist fără scrupule care, depăşit de situaţie, se năruie din interior; legendarul Sydney Pollack, oscarizat pentru regia filmului Out of Africa (1985), aici în pielea şefului firmei de avocatură, omul pe care nu-l mai impresionează nimic; şi Tom Wilkinson, expresia disperării în faţa maşinăriei corporatiste, dar şi a unei seninătăţi regăsite după abandonul realităţii.
Regizorul pune accentul pe dialoguri şi pe interacţiunea dintre personaje. Cea mai bună secvenţă a filmului îi are ca protagonişti pe Michael Clayton şi pe Karen Crowder, care schimbă cîteva replici într-un duel subversiv: cuvintele, deşi scrîşnite, zboară cu precizie, iar privirile sunt mai ascuţite ca tăişurile unor săbii de samurai.
Răsplătit cu 1 premiu Oscar (Tilda Swinton pentru cel mai bun rol secundar feminin) din 7 nominalizări, Michael Clayton este unul dintre cele mai plăcute filme de pe ecranele româneşti din acest început de an.