100 de milioane de lei pentru un spectacol de dans - Cvartet pentru o lavalieră

Răzvan Penescu a intrat "în vizorul" opiniei publice în toamna anului 2007 când, la finalul premierei de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, de Matei Vişniec (regia Florin Fătulescu) a avut curajul să huiduie. Gestul său a fost taxat dur de actorul Claudiu Bleonţ, dar a avut ecou pozitiv în presă, jurnaliştii raliindu-se opiniei huiduitorului, aceea că spectacolele rele trebuie amendate, publicul român fiind şi mult prea blând cu lipsa de valoare, şi prea tolerant cu lucrurile care nu-i plac.

Ei bine, Răzvan Penescu recidivează. Tânărul iniţiator al celui mai accesat site cultural din România, www.liternet.ro, a semnat ca persoană fizică un contract cu Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) prin care a finanţat cu suma de 100 de milioane de lei vechi spectacolul de sunet şi dans contemporan Cvartet pentru o lavalieră de Vava Ştefănescu, a cărui premieră are loc în zilele de 10, 11 şi 12 aprilie 2008 la MNAC. Pentru realizarea proiectului a contribuit şi AFCN cu 4.400 euro.

Angajat la PriceWaterhouseCoopers ziua şi voluntar pentru LiterNet noaptea, Răzvan a dat aceşti bani din propriul buzunar. "O să sune poate surprinzător, dar cred că e vorba în esenţă de acelaşi lucru: de o atitudine, de exprimarea unei păreri tranşante. Când am huiduit la finalul unei piese, am sancţionat un act artistic fals, ratat. Când am luat decizia de a finanţa spectacolul, am întins o mână unei idei în care am crezut şi care avea nevoie de sprijin pentru a se naşte. Sunt două feţe ale aceleiaşi monede, două reacţii complementare."

Spectacolul îi are în distribuţie pe Carmen Coţofană, Mihaela Dancs şi Adrian Stoian, iar fondul sonor e asigurat de francezul Julien Trambouze. Răzvan Penescu a fost atras de faptul că întreg spectacolul se desfăşoară într-o cabină telefonică. Prezenţa la repetiţii i-a alungat teama că va fi pus în situaţia să huiduie din nou. "E ceva puternic în acest spectacol, e viaţă în cabina telefonică în care se desfăşoară totul, sunt situaţii surprinzătoare, poetice, emoţionante. Ceva complex se naşte la fiecare spectacol între cei trei dansatori închişi într-un spaţiu atât de mic şi artistul sonor care îi provoacă, îi urmează, trăieşte şi respiră împreună cu ei. Abia aştept să văd cum îl vor primi spectatorii."

E totuşi surprinzător cum o persoană obişnuită a ales să investească într-un spectacol şi nu şi-a ţinut banii pentru proiectul său, LiterNet, sau pentru o vacanţă. "În LiterNet investesc ceva mult mai important decât banii, o mare parte din timpul şi entuziasmul meu. De altfel, pentru LiterNet banii ăştia cred că ar fi prea puţini. LiterNet a crescut mare (avem aproape 2000 de colaboratori, am făcut de curând 1 milion de descărcări pe cele 250 de cărţi publicate) şi cred că, în ciuda faptului că nu are finanţare, şi-a găsit un loc în lumea culturală. Faptul că am finanţat acest spectacol nu înseamnă că o să mă privez de lucrurile care îmi plac. O să mă duc în continuare la cinema în fiecare weekend, o să mă duc la teatru, operă sau Ateneu de fiecare dată când o să mi se pară că merită. Iar în vacanţă voi pleca într-un loc decent în care să mă simt bine."

Cvartet pentru o lavalieră va mai avea încă trei spectacole după cele trei de la MNAC. Apoi ca să mai poată fi reprezentat, are nevoie de o sumă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro pe spectacol. Tânărul Mecena visează la 20 de reprezentaţii şi speră că gestul lui îi va convinge şi pe alţii că se poate investi într-un spectacol bun în loc de a face depozite bancare. "Nu ştiu nici dacă sunt primul, nici dacă sunt ultimul, dar cred că gesturile de acest gen nu lasă lumea la fel cum era înainte de ele. Cred că aceste mici exemple produc, probabil nu imediat, dar în timp, un declic important.", spune Răzvan Penescu.

---

Răspunsurile integrale ale lui Răzvan Penescu la întrebările Iuliei Blaga pot fi citite în cele ce urmează:

Iulia Blaga: Ce legătură există între a huidui un spectacol pe care-l consideri prost şi a finanţa un spectacol?
Răzvan Penescu: O să sune poate surprinzător, dar cred că e vorba în esenţă de acelaşi lucru: de o atitudine, de exprimarea unei păreri tranşante. La Teatrul Naţional, când am huiduit la finalul unei piese am sancţionat un act artistic fals, ratat. Când am luat decizia de a finanţa Cvartet pentru o lavalieră am întins o mână unei idei în care am crezut şi care avea nevoie de sprijin pentru a se naşte. În ambele cazuri a fost o reacţie conştientă şi pe deplin asumată la o propunere venită din partea unor artişti. Două feţe ale aceleiaşi monede, două reacţii complementare. Pe termen lung mi se pare mai simpatic şi mai reconfortant gestul de a sprijini paşii unui creator cu potenţial în loc să îi sancţionez pe cei care greşesc. Dar pentru a (re)aduce la realitate lumea culturală ambele sunt necesare.

Bucuria a fost să văd cum Cvartetul se transformă din idee într-un spectacol în care cred în continuare. Exista riscul să huidui spectacolul în care am investit şi aş fi făcut-o dacă ar fi fost cazul. Dar repetiţiile la care am participat mi-au alungat repede teama. E ceva puternic în acest spectacol, e viaţă în cabina telefonică în care se desfăşoară totul, sunt situaţii surprinzătoare, poetice, emoţionante. E ceva complex care se naşte la fiecare spectacol între cei trei dansatori care sunt închişi într-un spaţiu atât de mic şi artistul sonor care îi provoacă, îi urmează, trăieşte şi respiră împreună cu ei. Abia aştept să văd cum îl vor primi spectatorii. Părerea mea contează prea puţin acum, important e ca cei care vor veni pe 10, 11 sau 12 aprilie la MNAC să simtă că au făcut ceva preţios cu timpul lor. Bucuria o să fie atunci completă.

I.B.: LiterNet-ul funcţionează pe bază de voluntariat. Cum de ţi-a venit să bagi 100 de milioane într-un spectacol de dans când puteai, dacă nu să-i bagi în LiterNet, măcar să-ţi faci o vacanţă?
R.P.: În LiterNet bag ceva mult mai important decât bani, bag o mare parte din timpul şi entuziasmul meu. De altfel pentru LiterNet banii ăştia cred că ar fi prea puţini. LiterNet a crescut mare (avem aproape 2000 de colaboratori, facem până la sfârşitul săptămânii 1 milion de descărcări pe cărţile publicate) şi cred că în ciuda faptului că nu are finanţare şi-a găsit un loc în lumea culturală. Mă doare uneori că nu e luat în seamă aşa cum cred eu că ar trebui sau că e judecat cu măsuri nepotrivite - doar cantitative, nu şi calitative - dar aşa cum a rezistat 6 ani şi jumătate fără bani o să mai reziste şi în continuare. Chiar dacă o să stau în continuare împreună cu ceilalţi colegi din echipă multe nopţi să postăm materiale, să inventăm evenimente, să încercăm să găsim moduri să spunem oamenilor despre lucrurile pe care le facem şi pe care le iubim. Sigur că o infuzie de bani în LiterNet ar permite ridicarea la un alt nivel, dar asta se va întâmpla când cineva din afara echipei o să înţeleagă potenţialul LiterNet-ului.

Pentru vacanţă o să fie cu siguranţă alţi bani. Faptul că am finanţat acest spectacol nu înseamnă că o să mă privez de lucrurile care îmi plac. O să mă duc în continuare la cinema în fiecare week-end, o să mă duc la teatru, Operă sau Ateneu de fiecare dată când o să mi se pară că merită. Îmi voi cumpăra cărţi de la o librărie şi mă voi putea duce din când în când la o bere cu prieteni. Iar în vacanţă voi pleca într-un loc decent în care să mă simt bine. Finanţarea acestui spectacol nu modifică nimic fundamental în viaţa mea de acum, aş fi făcut aceleaşi lucruri indiferent dacă aveam în cont 100 de milioane sau nu. Diferenţa e că am dat încredere unor oameni şi le-am dat şansa să creeze ceva important şi asta mă face mai bucuros decât eram înainte de a face asta. Şi cred că cei în care am crezut o să îi facă fericiţi pe o mare parte din cei care vor vedea Cvartetul pentru o lavalieră.

I.B.: Eşti prima persoană fizică ce investeşte într-un spectacol? Crezi că se vor lua şi alţii după tine?
R.P.: Habar nu am. Nu ştiu nici dacă sunt primul, nici dacă sunt ultimul. Dar cred că gesturile de acest gen nu lasă lumea la fel cum era înainte de ele. Cred că aceste mici exemple produc, probabil nu imediat, dar în timp, un declic important. Cred că sunt mulţi oameni care îşi imaginează că nu au bani să finanţeze un spectacol şi care aleg să îşi facă depozite bancare, ca o formă de securizare a zilei de mâine. Cred că sunt oameni care ar accepta ideea de a finanţa, dar nu ştiu cum să o facă. Cred că sunt oameni care au fost dezamăgiţi de spectacole foarte proaste şi s-au depărtat de evenimentele culturale. Cred că sunt oameni care nu mai ştiu să aleagă din mormanul de lucruri care sunt agresiv şi nepotrivit promovate cele care merită văzute. Gesturile mele încearcă să pună lucrurile la locul pe care eu îl cred cel mai potrivit, încearcă să ordoneze lumea din jur. Mi se pare normal să spun când ceva nu îmi place, mi se pare normal să dau mai mulţi bani pentru a-mi cumpăra nişte locuri la un spectacol care mă va bucura şi la care muncesc oameni care ar trebui ca din bilete să poată trăi şi pregăti pentru următorul spectacol. Încerc să construiesc în jurul meu o normalitate în care să mă simt bine şi cred că cei din jur vor aprecia dacă ceea ce fac eu li se potriveşte şi lor.

Evident însă că sper să existe în viitorul apropiat o piaţă de idei şi oameni care să se îndrăgostească de ele. Să existe oameni care să îţi asume rolul de finanţatori şi să se simtă mândri când ceea ce finanţează ei iese bine şi interesează mulţi alţi oameni. E fantastic sentimentul de împlinire pe care îl ai când îţi iese ceva bine. O şansă e chiar cu Cvartetul pentru o lavalieră care mai are nevoie de finanţare pentru a trece de cele 6 spectacole deja finanţate. Costul fiecărui spectacol suplimentar e între 500 şi 1000 de euro şi visul meu e să fie cel puţin 20. O să mai viseze cineva alături de mine şi de ei?


Date tehnice:
Nume: Cvartet pentru o lavalieră
Coregrafie: Vava Ştefănescu
Cu: Carmen Coţofană, Mihaela Dancs, Adrian Stoian (dansatori), Julien Trambouze (artist sonor)
Spectacole: 10, 11, 12 aprilie 2008, la MNAC, ora 19,30, urmate de o altă serie de 3 spectacole într-o galerie bucureşteană care va fi anunţată ulterior. Apoi în funcţie de găsirea unor noi finanţări.
Cost spectacol suplimentar: 500-1000 de euro.

Rezervări pentru spectacolele de la MNAC, la [email protected].