Cvartet pentru o lavalieră naşte de fiecare dată alte stări. Îţi rămîne întipărit în minte, nu te lasă să te gîndeşti la altceva, te încremeneşte, te închide în afara cabinei, înăuntrul ei, te urcă pe ea, nu te lasă să respiri, îţi oferă starea de bine, pe cea de rău, apoi din nou pe cea de bine.
L-am văzut aseară pentru a doua oară şi am reuşit să depăşesc răul şi claustrofobia trăite prima oară. Acum am experimentat altceva, am avut alte trăiri. Pur şi simplu, acum atenţia mea s-a concentrat asupra jocului continuu născut între Carmen, Mihaela şi Adrian şi gaura din tavan. Ea e supapa, ea furnizează atîta aer cît cei trei să se afle într-o continuă stare la limită cu "starea-limită". Dar ea nu e doar detaliul tehnic, nu e cabina sufleorului. E element esenţial din instalaţia coregrafică - ea comunică cu exteriorul şi mă trimite cu gîndul la îndemnul puternic din titlul ultimei cărţi a lui Mircea Eliade: Briser le toit de la maison (Mircea Eliade, Briser le toit de la maison: la créativité et ses symboles, Paris, Gallimard, 1986, traduit par Denise Paulme-Schaeffner, Alain Paruit). Să spargi acoperişul casei! Pentru a te deschide şi a avea comunicarea cosmică. Casa-cabină e dublată pe dinăuntru de cele trei corpuri. În ora de Cvartet pentru o lavalieră corpurile se topesc, se fac una cu pereţii casei-cabină şi o reconstruiesc din materie umană. Casa vie, din cărămizi de om, închisă pe orizontală, dar deschisă - salvator - pe verticală. "Să spargi acoperişul casei" pentru a respira şi a putea de fapt trăi cu adevărat!
Iată starea pe care Cvartetul mi-a oferit-o aseară, stare pe care de fapt mi-e greu s-o explic. Interpretările sînt infinite, cele trei corpuri se reconstruiesc de fiecare dată altfel, comunică altfel între ele, cu corpul sonor, cu noi, cu cei patru pereţi, cu gaura din tavan. Faceţi-vă timp pentru ora de Cvartet pentru o lavalieră. Va fi o oră "intensiv" de trăiri.
Date tehnice:
Nume: Cvartet pentru o lavalieră
Coregrafie: Vava Ştefănescu
Cu: Carmen Coţofană, Mihaela Dancs, Adrian Stoian (dansatori), Julien Trambouze (artist sonor)
Spectacole: 10, 11, 12 aprilie 2008, la MNAC, ora 19:30, urmate de o altă serie de spectacole în Galeria Una, la o dată care va fi anunţată ulterior. Apoi se va mai juca în funcţie de găsirea unor noi finanţări.
Cost spectacol suplimentar: 500-1.000 de euro.
PS: Dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre acest spectacol sau să vă oferiţi sprijinul, puteţi contacta realizatorii spectacolului la [email protected].
Nu uitaţi: Aplaudaţi doar dacă - şi cît - vă place! O campanie iniţiată de LiterNet.