Film: Marfa şi banii primit cu încântare de criticii americani
Ediţia din 22 aprilie 2008 a The Village Voice şi cele din 23 aprilie 2009 a The New York Times şi The New York Sun consemnează în ample articole critice lansarea în SUA, la Film Forum, a primului lung-metraj al lui Cristi Puiu, Marfa şi banii, (2001).
"Nimic nu pare să atârne greu în Marfa şi banii, însă dacă vrem să căutăm o "ancoră", putem spune că filmul vorbeşte despre primii paşi, nesiguri, ai unei naţiuni postcomuniste pe calea sa către capitalism."
Scott Foundas (The Village Voice)
"Deşi conţine situaţii neaşteptate, deşi deconcertant şi agil ca tehnică de realizare, Marfa şi banii e mai mult decât un film de acţiune şi suspans. Al doilea lung metraj al lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu, câştigător al Premiului Un Certain Regard la Cannes în 2005, i-a iniţiat pe mulţi dintre criticii de film europeni şi americani într-o nouă formă de cinematografie: realistă, dură, critică la adresa societăţii, un tip de cinematografie care tocmai irumpe în România. Marfa şi banii traversează oceanul cu o întârziere de şapte ani, în urma filmului Moartea domnului Lăzărescu. Cu toate că este mai modestă ca arie de cuprindere tematică, pelicula nu e mai puţin impresionantă prin încrederea de sine, candoarea şi relevanţa sa contemporană acută, eliberată de dogme. (...)
Extraordinar în Marfa şi banii este faptul că reuşeşte să îmbrace o dramă puternică, angoasantă, într-o anecdotă de viaţă obişnuită. Cum e de multe ori cazul în filmele româneşti recente, actorii joacă atât de bine încât nici nu le observi jocul. Nu se citeşte nici un fel de emoţie, nici o expresie elaborată a stărilor interioare. Nu vedem decât oameni care răspund unor circumstanţe care devin din ce în ce mai tensionate şi confuze. Abia la final ajungem să ne mirăm de complexitatea poveştii şi de claritatea cu care a fost spusă."
A.O. Scott (The New York Times)
Aplecarea lui Cristi Puiu pentru referinţe ascunse nu este ignorată de criticii americani, care se întrec în a descoperi noi înţelesuri pornind de la numele cu care îşi botează personajele. Dacă Dante Remus Lăzărescu i-a îndreptat pe critici spre metaforele biblice şi spre cultura italiană, faptul că Ovidiu, personajul principal din Marfa şi banii pleacă din Constanţa îl face pe Leo Goldsmith (Reverse Shot) să se gândească la Metamorfozele lui Publius Ovidius Nasso transpuse pe o autostradă românească.
Alte cronici la Marfa şi banii au mai apărut zilele acestea în Film Journal, New York Magazine şi Slant Magazine.
Film: Sezonul românesc găzduit de Lincoln Center continuă
Este pentru a doua săptămână consecutiv când mass-media newyorkeză reacţionează la prezenţa filmului românesc în metropolă. Douăzeci de pelicule româneşti, zece dintre ele dinainte de Revoluţie, rulează aproape simultan la Walter Reade Theatre (sezonul intitulat Shining through a Long, Dark Night. Romanian Cinema Then & Now), Film Forum (Marfa şi banii) şi Symphony Space (4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile). Sezonul filmului românesc de la Lincoln Center a prilejuit apariţia în The New York Sun a articolului "Iron Curtain Call" şi cea în The Village Voice a prezentării semnate de Scott Foundas, "Fest Explores Romanian Roots", ambele consistente analize ale parcursului unei cinematografii extrem de apreciate în ultimii ani pe continentul american. Alte semnalări ale sezonului românesc apar în Film in Focus, The L Magazine, indieWire, The New York Observer.
În deschiderea programului, directorul Film Society of Lincoln Center, Richard Peña, mărturisea că este cea mai caldă lansare de sezon european la care a luat parte. Daniela Codarcea, Klara Tamas, Anda Onessa, printre alţi artişti români emigraţi în SUA, au venit să îşi salute foşti colaboratori şi prieteni recent sosiţi din România. Tonul reîntâlnirii a fost emoţionant şi neobişnuit, iar afluxul spectatorilor newyorkezi la peliculele româneşti a confirmat oportunitatea iniţiativei organizatorilor.
Sezonul se încheie la sfârşitul acestei săptămâni cu Moartea domnului Lăzărescu de Cristi Puiu, avându-i ca invitaţi speciali pe Elisabeta Bostan, Florin Mihăilescu şi Andrei Both. Pentru programul detaliat al evenimentului, accesaţi www.filmlinc.com.
"Cultura cinematografică a unuia dintre cele mai întunecate state satelit ale Uniunii Sovietice e departe de a fi o senzaţie de pe-o zi pe alta. Într-adevăr, succesul internaţional al României pe marile ecrane nu ar trebui să ne surprindă, tocmai fiindcă meritele sale artistice nu sunt nici recente, nici o excepţie de la regulă."
Martin Tsai (The New York Sun)
Teatru: BAM şi ICRNY colaborează pentru lansarea piesei Endgame
Sfârşitul lunii aprilie 2008 dă ocazia unui eveniment important de promovare a imaginii Institutului Cultural Român din New York prin intermediul uneia dintre instituţiile cu foarte mare autoritate în lumea spectacolului newyorkez: Brooklyn Academy of Music. Regizorul de origine română Andrei Belgrader pune în scenă Endgame de Samuel Beckett cu John Turturro. ICRNY oferă o recepţie cu prilejul premierei, ocazie care va permite, pe de o parte, o intensă acţiune de promovare în mediile show-biz-ului american şi ale cărei beneficii se vor extinde, pe de altă parte, într-o prezenţă constantă în programele şi materialele de promovare ale BAM pentru întreg anul 2008.