Esquire / decembrie 2007
Nunta mută
În martie 1953, nişte săteni au sfidat doliul impus de moartea lui Stalin, organizând o nuntă pe muteşte. Nuntaşii s-au pornit să cânte, iar ruşii le-au pus casa la pământ cu tancul şi i-au deportat pe bărbaţi. Mirele s-a întors după 13 ani, doar ca să moară. Horaţiu Mălăele debutează cu această poveste ca regizor de film, adunând în jurul său şi al tinerilor protagonişti, Alex Potoceanu şi Meda Victor, o distribuţie de zile mari: Tamara Buciuceanu Botez, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Mihai Constantin, Dan Condurache.

Iulia Blaga: De ce regie de film şi de ce abia acum?
Horaţiu Mălăele: Un mare regizor, întrebat fiind de ce a părăsit o strălucită carieră de teatru pentru una mediocră de film, a răspuns: "Asta este cochetăria mea cu eternitatea". Cred, cu toată convingerea, că teatrul este de o mie de ori mai frumos, mai emoţionant, mai nebun decât oricare producţie cinematografică - indiferent de cine, când şi unde a realizat-o. În schimb, spectacolul teatral rămâne o imensă efemeridă ce dispare înainte sau odată cu actorul. Poate şi asta este una dintre virtuţile lui pentru că îi conferă taină, miracol, legendă. Filmul, în schimb, oricât de prost ar fi, rezistă, se autoconservă, rămâne. M-am apucat de regie de film pentru că am vrut acum, prin această poveste adevărată de atunci, să confirm doritorilor de azi şi de mâine un adevăr inalienabil, şi anume că "somnul raţiunii naşte monştri", pentru ca istoria, în marea ei naivitate, să nu-şi mai repete greşelile.

I.B.: După desen, caricatură, teatru, muzică, regie de teatru, regie de film - ce teritorii noi ai mai explora?
H.M.: Dacă aş putea câştiga un turneu de tenis şi dacă aş putea lega o carte după această poveste a filmului, nu v-aş mai deranja cu nimic până la începutul anului 2008.

I.B.: Am citit scenariul şi mi s-a părut foarte tare. Te rog să-mi spui cum ai ajuns, împreună cu Adrian Lustig, la această poveste şi de ce ai ţinut atât de mult s-o pui pe ecran?
H.M.: De ce am ţinut am explicat mai la deal. Întâmplarea este adevărată şi am auzit-o de la profesorul meu, Octavian Cotescu. Am rămas profund emoţionat, după care am scris o scurtă povestire cu care am încercat să-mi conving prietenii, regizorii şi câţiva oameni cu bani să înălţăm acest proiect. Nimeni n-a avut curaj şi am renunţat pentru o vreme. Cum viaţa m-a izbit în mod plăcut de Adrian Lustig, i-am povestit-o şi lui, iar el, entuziasmat şi mult mai pragmatic, a urnit căruţa care a plecat la vale şi iată-ne acum în faza finală. Cam aşa.

I.B.: Ce ţi s-a părut cel mai greu?
H.M.: Totul este foarte greu. Este ca şi cum ai vrea să construieşti o casă începând cu acoperişul. Am avut parte însă de o echipă veselă, înţelegătoare şi profesionistă, şi lucrurile au mers destul de bine.

I.B.: Dacă cititorii ar vrea să-i convingi într-o frază că merită să vadă filmul, care ar fi aceasta?
H.M.: Lăsaţi proştii să-şi vadă de-ale lor, iar voi veniţi să vedeţi Nunta mută!

I.B.: Şi când îl vedem?
H.M.: La anu'; şi La Mulţi Ani!

Regia: Horaţiu Mălăele Cu: Alex Potoceanu, Meda Victor, Tamara Buciuceanu Botez, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu, Mihai Constantin, Dan Condurache

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]t.ro Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus