Scrisoare deschisă asupra cinematografiei româneşti, adresată lui Theodor Paleologu, Ministru al Culturii

Domnului Theodor Paleologu, Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional


Stimate domnule Ministru,


Aţi declarat recent, cu ocazia galei Gopo că "Pentru un ministru al Culturii, să ai un nou val la dispoziţie este o pleaşcă extraordinară. Nu-ţi rămâne decât să te laşi purtat de val".

Din păcate, domnule Ministru, văzută din teren, situaţia pare un pic mai complexă iar acest "val" are nevoie de sprijinul dvs. pentru a nu se irosi prea curînd.

Cinematografia a servit mai bine decît oricine reputaţia României în ultimii ani. Prin urmare, consider că infrastructurile publice menite să deservească, să acompanieze şi să susţină eficient şi onest acest domeniu artistic trebuie să se ridice la nivelul potenţialului creativ pe care noua cinematografie l-a demonstrat. Consider că artiştilor le revine datoria de a observa deficienţele sistemului şi a solicita celor în drept, atunci cînd e cazul, o necesară corecţie.

Mi-am asumat de curînd rolul de membru în comisia de selecţie a proiectelor de film în cadrul concursului organizat de către Centrul Naţional al Cinematografiei. Vă pun la dispoziţie cîteva din observaţiile mele după aceasta experienţă, cerîndu-vă permisiunea ca, totodată, să fac publice unele din aceste observaţii. Sper ca parcurgerea lor să vă ajute să vă faceţi o idee despre cum se desfăşoară lucrurile în acest moment.

Apreciez, domnule ministru, că, din punct de vedere organizatoric cît şi principial, cinematografia română, prin structurile ei publice actuale şi prin reprezentanţii săi oficiali nu se ridică la înălţimea succeselor înregistrate de filmele româneşti în ultimii ani şi cred că sistemul public de susţinere a cinematografiei necesită nu o reorganizare de suprafaţă ci o schimbare profundă, structurală şi de atitudine.

Rămîne să apreciaţi dvs. dacă aveţi determinarea şi energia să generaţi această înnoire şi dacă succesele recente ale culturii române prin cinematografia ei merită sau nu acest efort.



Documentul de faţă cuprinde observaţii, concluzii şi anexe (notă LiterNet: anexele se pot descărca aici):


A. Observaţii

Despre alegerea membrilor comisiilor de selecţie / lectorii de scenarii

Despre regulamentul de concurs

Despre interpretarea regulamentului de concurs

Despre competenţe, mecanisme decizionale şi proceduri

Despre declaraţiile candidaţilor şi felul în care se efectuează calculele

Despre soluţionarea situaţiilor interpretabile: Exemplificare pe proiectul Casaro Film, Portrete în pădure

Despre ce constituie conflict de interese

Despre expertiza financiară şi alocarea creditelor

Despre mecanismul contestaţiilor


B. Concluzii


C. Anexe

a. Document despre deciziile juriului în analiza situaţiilor interpretabile
b. Exemplificare a aportului propriu al producătorului (lista de servicii Casaro Film)
c. Lista festivalurilor (extras)
d. Fişa de punctaj a regizorului debutant (extras)
e. Lista de cîştigători prin contestaţie la sesiunea C.N.C din decembrie 2008 - ianuarie 2009
f. Regulamentul de concurs C.N.C / link



Despre alegerea membrilor comisiilor de selecţie / lectorii de scenarii

Nu există criterii pentru alegerea lectorilor de scenarii. Alegerea membrilor comisiilor de selecţie se face în acest moment de către C.N.C, care primeşte propuneri de la asociaţiile din breaslă, propuneri de care poate sau nu să ţină cont. Modalităţile de a evalua competenţa potenţialilor membri lipsesc. Pînă în mandatul anterior, M.C.C. trebuia să avizeze aceste propuneri, la aceasta prevedere renunţîndu-se începînd cu prezenta ediţie a concursului C.N.C.

În chestiunea juraţilor există două probleme: una de competenţă şi alta de integritate morală. E în sine foarte greu să găseşti lectori competenţi intr-o comunitate cinematografică în care abia daca găseşti cîţiva scenarişti. Dar chiar şi aşa, dacă cei care îşi asumă această sarcină publică de a citi şi aprecia ar face-o după priceperea lor însă cu perfectă onestitate, rezultatele ar trebui acceptate. Din păcate însă, cei ajunşi în această comisie de lectură reprezintă în multe cazuri în mod făţiş interesele celor care i-au trimis. Pot apărea situaţii cînd lectorii sînt supuşi rugăminţilor, presiunilor, intervenţiilor, ameninţărilor şi şantajelor. După aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav şi inacceptabil al modului în care se desfăşoară în prezent concursul.


Despre regulamentul de concurs

Prezentul regulament de concurs a fost introdus în anul 2006 în încercarea de a reduce subiectivismul absolut după care se analizau proiectele pînă atunci. Regulamentul a plecat iniţial de la următoarele două premise:
1. că finanţarea unui proiect nu trebuie să aibă în vedere doar valoarea scenariului ci şi calitatea regizorului şi a producătorului; şi
2. că aplicanţii - regizori şi producători - care au avut succes cu ultimul lor film prezintă un risc mai mic la finanţare şi ar trebui să beneficieze de un bonus cînd cer finanţare de la C.N.C. pentru următorul proiect.

Regulamentul a început însă să fie sabotat încă din faza de propunere, toţi cei care s-au simţit dezavantajaţi de prevederile lui încercând să relativizeze propunerile regulamentului şi să-i coboare standardele la nivelul lipsei lor de performanţe.

În final, în regulament s-a decis să conteze nu ultimul ci unul din ultimele două filme dar deopotrivă şi cel mai bun film din carieră al aplicantului.

În loc să se considere că distribuţia în zece ţări străine aduce punctaj maxim (cum era prevăzut iniţial), s-a considerat că e suficientă distribuţia în două ţări (inclusiv România), că nu achiziţia de către zece televiziuni străine e un prag al succesului ci achiziţia de către zece televiziuni incluzîndu-le pe cele româneşti (unii aplicanţi ajungînd lejer la cifra de patru televiziuni din start doar prin înşirarea canalelor SRTV: TVR1, TVR2, TVR Cultural, TVRi)
Pe lista celor mai importante festivaluri, pe lîngă Cannes, Berlin şi Veneţia, şi-au făcut treptat loc ca egale cu acestea şi festivalurile din Cairo sau Bilbao, în plus secţiunea în care ai fost prezent în festival nemaicontînd şi aşa mai departe.

În urma "rescrierii" regulamentului în acest fel, concursul pune semnul egal între un film care a luat Palme d'Or la Cannes şi a fost distribuit în 50 de ţări şi un film care, de exemplu, a fost distribuit într-o singură ţară străină şi a fost prezentat la festivalul din Cairo.

Exemplele ciuntirilor succesive ale regulamentului sînt nenumărate, treptat scăzîndu-se standardele pînă într-acolo încît bonusurile oferite de regulament să devină accesibile cît mai multor aplicanţi, ideea însăşi de regulament devenind în aceste condiţii discutabilă.


Despre interpretarea regulamentului de concurs

Pe lîngă faptul că regulamentul de concurs a ajuns după amendări succesive aşa cum am arătat mai sus, el mai este şi în timpul concursului interpretat într-un fel care escamotează şi mai mult diferenţele de valoare dintre aplicanţi.

În anexele concursului C.N.C. se precizează că punctajele aplicanţilor regizori şi producători se calculează, în cazul regizorilor, pentru "Cel mai bun film realizat în carieră" şi pentru "Unul din ultimele două filme realizate" iar în cazul producătorilor pentru "Un film din carieră (la alegere)" şi pentru "Un film (la alegere) din ultimele două realizate".

Atît "cel mai bun film" cît şi "unul din ultimele două" aduc aplicanţilor un punctaj la trei categorii: număr de spectatori, festivaluri internaţionale şi succes comercial.

C.N.C. agreează însă interpretarea aplicanţilor care aleg să completeze declaraţia referitoare la cel mai bun film din carieră nu selectînd un singur film, ci trei filme, cîte unul pentru fiecare categorie (număr de spectatori, festivaluri internaţionale şi succes comercial).

Totodată, deşi creditul alocat de către C.N.C. este, prin natura lui, cel cu care începe finanţarea oricărui film românesc, toţi aplicanţii declară pe proprie răspundere că în momentul înscrierii în concurs ei au deja tot restul de finanţare. Aplicanţii declară acest lucru pentru a obţine un punctaj pe care C.N.C. îl alocă proiectelor care au deja finanţare asigurată în momentul înscrierii în concurs.

Deşi este evident pentru toată lumea că declaraţiile respective nu au acoperire şi deşi ar fi simplu pentru C.N.C. să nu ia în calcul declaraţii pe propria răspundere care nu sînt însoţite de niciun fel de acte doveditoare, C.N.C. se arată foarte permisiv în interpretarea regulamentului, îngăduind multor aplicanţi să acumuleze un punctaj pe care aceştia nu îl merită, în detrimentul altora care chiar au finanţare asigurată în momentul înscrierii în concurs, dovedită prin extrase bancare sau contracte de finanţare şi/sau de coproducţie.


Despre competenţe, mecanisme decizionale şi proceduri

Procedural, discuţiile membrilor comisiei de selecţie şi discuţiile acestora cu Directorul General al C.N.C. nu se înregistrează pe suport audio şi nu se consemnează într-un document scris şi semnat, ceea ce face ca, în final, nimeni să nu poarte nicio răspundere pentru chestiunile comunicate verbal.

La prima întîlnire a membrilor comisiilor de selecţie, Alexandru Solomon, membru al comisiei de selecţie pentru proiecte de documentar l-a întrebat pe Directorul General al C.N.C. dacă prezenţa sa în juriul de documentar şi a soţiei sale, dna Ada Solomon, în competiţia de ficţiune contravin în vreun fel regulamentului de concurs iar Directorul General al C.N.C. dl. Eugen Şerbănescu l-a asigurat în mod explicit şi neunivoc că, fiind vorba de secţiuni separate de concurs, nu este nimic neregulamentar. Dl. Eugen Şerbănescu contestă acum că ar fi făcut această afirmaţie.

De asemenea, nici competenţele comisiei de selecţie nu sînt precizate în mod explicit şi în scris în vreun document aparte.

În şedinţa iniţială a membrilor comisiei de selecţie cu directorul general al C.N.C, dl. Eugen Şerbănescu, acesta a apreciat că, generic vorbind, întreaga responsabilitate privind concursul revine comisiei de selecţie care are sarcina nu numai de a aprecia scenariile ci şi restul dosarelor - care conţin datele pe baza cărora se apreciază calitatea regizorului şi a producătorului.

Totodată, s-a precizat că există o răspundere a comisiei şi în privinţa stabilirii cuantumului creditelor financiare care se acordă fiecărui proiect şi implicit în analiza bugetelor proiectelor, în condiţiile în care comisia, cf. art. 15 din regulament, trebuie să participe împreună cu Consiliul de Administraţie al C.N.C. la "adoptarea unei hotărîri finale cu privire la rezultatele concursului de selecţie a proiectelor cinematografice şi de acordare a creditelor directe."

Cînd am adus la cunoştinţa directorului general al C.N.C. diferite greşeli flagrante din bugetele aplicanţilor, acesta a decis că totuşi analiza bugetelor aplicanţilor nu este de competenţa comisiei de selecţie.

De asemenea, conform celor precizate în şedinţa iniţială, comisia de selecţie fusese investită să decidă în privinţa situaţiilor interpretabile din regulament. Prin urmare, am alcătuit o listă cu cele mai importante situaţii interpretabile pe care am prezentat-o membrilor comisiei de selecţie şi pe care o ataşez ca anexă la prezentul document. După ce membrii comisiei de selecţie şi-au expus părerile, directorul general al C.N.C. a revenit, decizînd că unele dintre respectivele situaţii interpretabile n-ar fi de competenţa membrilor comisiei. În alte cazuri s-a judecat contrar părerii majorităţii membrilor comisiei.

Conform regulamentului, Consiliul de Administraţie al C.N.C. este cel care are competenţa să valideze cuantumul creditelor alocate fiecărui aplicant deşi membrii C.A. nu citesc scenariile şi nu analizează bugetele. Ni s-a explicat că membrii C.A. iau această decizie coroborînd recomandările comisiei de selecţie şi recomandările experţilor financiari, într-o şedinţă comună.

Însă la şedinţa de validare a cuantumurilor creditelor alocate fiecărui proiect propuse de către experţii financiari, C.N.C. nu a îngăduit prezenţa în sala de şedinţe a membrilor comisiei de selecţie atunci cînd experţii financiari au făcut propunerile.

C.A. şi-a însuşit întocmai propunerile de tăiere din bugete făcute de experţii financiari aleşi tot de către C.N.C, fără să ceară în fapt vreo părere membrilor comisiei de selecţie despre justeţea propunerile experţilor în raport cu complexitatea scenariilor.

Rezultatul este că proiecte clasate mai jos în ierarhia finală primesc un procent mai mare din creditul solicitat decît proiecte mai bine clasate de către comisia de selecţie.


Despre declaraţiile candidaţilor şi felul în care se efectuează calculele

În regulamentul C.N.C. se precizează la art. 10 că "Secretariatul tehnic al concursului are obligaţia de a analiza conformitatea şi realitatea documentelor din dosarele de concurs..."

Fizic, dată fiind cantitatea mare de informaţie, acest lucru este foarte greu de realizat şi se face superficial.

Prin urmare, în calcularea punctajului aplicanţilor, se iau în calcul o mulţime de date care, supuse verificării, nu se confirmă, o parte din greşeli fiind cauzate de neglijenţa şi imprecizia cu care sînt redactate regulamentul de concurs şi anexele lui.

De exemplu, lista de festivaluri făcută publică pe site-ul C.N.C. (ataşată documentului de faţă ca anexă) este în fapt o listă cu nume de localităţi. Această imprecizie face ca unii aplicanţi care au luat premii la mici festivaluri din mari oraşe festivaliere să primească puncte ca şi cum ar fi cîştigat premiile la marile festivaluri de renume din acele oraşe.

La art. 21 din regulament se precizează că se vor remite membrilor comisiilor de selecţie "Dosarele de proiect aferente scenariilor selecţionate de comisie [...] după întocmirea clasamentului şi deschiderea plicurilor." Membrii comisiei nu au primit în fapt aceste dosare, eu intrînd în posesia lor doar în clipa în care am refuzat să semnez punctajele prezentate membrilor comisiei de selecţie de către C.N.C. tocmai din cauză că mi se cerea să certific nişte calcule pe care nu le făcusem.

Ni s-a explicat că, de regulă, membrii comisiei de selecţie, dat fiind mecanismul complicat de calcul, au lăsat calcularea punctajului candidaţilor în sarcina C.N.C.

Însă, după cum am precizat public cu ocazia conferinţei de presă organizată pentru anunţarea rezultatelor concursului, în clipa în care eu am efectuat aceste calcule conform datelor din dosare, am ajuns la cu totul alte rezultate decît cele puse iniţial la dispoziţie în cadrul C.N.C.

Precizez că C.N.C şi membrii comisiei de selecţie şi-au însuşit în majoritatea cazurilor calculele făcute de mine pe baza argumentelor pe care le-am prezentat. E însă de presupus că aplicînd aceleaşi principii pe care şi le-a însuşit acum ca regulamentare, la o recalculare, C.N.C. ar ajunge probabil la cu totul alte rezultate pentru ediţiile anterioare ale concursului de proiecte.

Întrucît la fiecare sesiune de concurs C.N.C alocă fonduri de ordinul sutelor de mii de euro, rezultă, prin urmare, că s-au repartizat sume de ordinul a milioane de euro fără o verificare riguroasă a datelor prezentate de candidaţi şi după criterii aproximative şi interpretabile.


Despre soluţionarea situaţiilor interpretabile

Am ales să fac această exemplificare pe proiectul Casaro Film "Portrete în pădure" pentru că, în cazul acestui proiect, C.N.C. a decis să nu ţină cont de părerea exprimată în scris a membrilor comisiei de selecţie - situaţiile sînt descrise mai jos - şi datorită faptului că tăierile pe care eu le consider arbitrare efectuate de experţii financiari aleşi de C.N.C, coroborate cu decizia C.N.C. de a descalifica proiectul Hi Film / producător Ada Solomon au avut ca efect finanţarea proiectului Casaro Film.

Producătorul Casaro Film s-a înscris în concursul de proiecte de lung metraj cu un proiect avînd ca regizor pe dl Dinu Tănase (cel mai recent pe ecranele româneşti cu Damen tango, scenariul Radu F. Alexandru, regia Dinu Tănase) produs de dl Alexandru Iclozan (cel mai recent pe ecranele romaneşti ca producător executiv pentru Dincolo de America, scenariul Eugen Şerbănescu, regia Marius Barna, producător Paradox Film).

Precizez că nu contravine legii ca producătorul unui film la care Directorul General al C.N.C. a participat în calitate de scenarist să candideze în concurs pe durata mandatului acestuia.

Scenariul a primit următoarele note: Dan Nuţu 5,4, Radu F. Alexandru 9, Cristian Mungiu 4, Alexa Visarion 9 şi Doru Mitran 9.

După calcularea iniţială a punctajului proiectului, prezentată de către C.N.C. membrilor comisiei de selecţie în momentul desecretizării proiectelor, scenariul figura pe poziţia a 6-a acumulînd 57,01 puncte.

După calculele pe care le-am efectuat eu, interpretînd datele din dosar aşa cum am considerat că este corect, proiectul acumula circa 46,5 puncte.

Am prezentat în faţa colegilor din comisia de selecţie şi a dlui Eugen Şerbănescu observaţiile mele.

În concursul C.N.C, regizorul filmului primeşte un punctaj pentru "unul din ultimele două filme realizate" - conform Anexei 11 b din regulament. Aplicantul Casaro Film a completat însă fişa regizorului cu un film anterior ultimelor două realizate de acesta, film care determină obţinerea unui punctaj mai mare.

Observaţia mea a provocat o lungă polemică despre natura filmelor care trebuie luate în considerare, în final însă directorul C.N.C decizînd, după consultarea departamentului juridic, că regulamentul în acest punct este clar şi că fişa regizorului în acest caz nu este completată corect.

Totodată, în concursul C.N.C, producătorul primeşte puncte la capitolul succes comercial pentru "numărul de televiziuni naţionale sau internaţionale care au achiziţionat filmul" - fiind vorba aici despre un film anterior al producătorului.

Regulamentul nu precizează despre ce fel de film e vorba (ficţiune, documentar, animaţie, scurt metraj, lung metraj, făcut cu sprijinul C.N.C. sau fără, film de televiziune etc). Dl. Eugen Şerbănescu a decis că, în conformitate cu logica instituţiei care acordă credite pentru filme cinematografice, trebuie avute în vedere doar filme cinematografice, adică filme destinate şi care au fost exploatate pe marile ecrane, nu filme de televiziune.

Am făcut observaţia că, în acest caz, filmul înscris de aplicantul Casaro Film: Maramureş, tradiţie şi credinţă, (co-producţie cu Paradox Film, director Marius Barna) descris în documentele aplicantului drept un film de 6 episoade a cîte 15 minute nu ar trebui luat în calcul, fiind vorba de un film de televiziune şi nu de cinema.

Deşi trei dintre cei cinci membri ai juriului s-au pronunţat în scris în acest sens, în final în cazul proiectului Casaro s-au adiţionat punctele aduse de proiectul Maramureş, tradiţie şi credinţă la nota finală a proiectului ca şi cum ar fi fost vorba de un film cinematografic.

Totodată, în concursul C.N.C., producătorul primeşte puncte dacă are asigurată o parte din finanţarea proiectului la înscrierea în concurs. Unii aplicanţi au adus contracte pentru a dovedi că au asigurată finanţare. Alţii, precum Casaro film au produs o hîrtie pe proprie răspundere că asigură diferenţa prin servicii proprii.

În documentul prin care atestă că are asigurată finanţare la momentul înscrierii în concurs (pe care îl ataşez ca anexă) se observă în plus că lista de servicii a aplicantului Casaro Film nu indică valoarea fiecărui serviciu pe care îl asigură, pretinzînd însă că serviciile listate sînt cifrate în total la suma de 1.216.149 RON, estimare care contrazice flagrant bunul simţ.

Trei din cei cinci membri ai juriului au socotit că o declaraţie pe proprie răspundere nu este suficientă pentru a proba asigurarea finanţării proprii. C.N.C. a decis însă să ia în calcul punctajul generat de asemenea declaraţie.

Am adus la cunoştinţa membrilor comisiei de selecţie diferite date contradictorii din bugetul prezentat de Casaro Film: deşi aplicantul declara că filmarea va dura 80 de zile, actorii principali aveau prevăzute cîte 25, respectiv 20 de zile de filmare, maşina de aparate era prevăzută pentru 40 de zile iar un cinemobil pentru 100 de zile. Dl. Eugen Şerbănescu a subliniat încă o dată că observaţiile despre buget nu sînt de competenţa comisiei de selecţie ci a experţilor special desemnaţi de către C.N.C.

Punctajul final al aplicantului a devenit în aceste condiţii 49,12, el fiind clasat al nouălea în ierarhia proiectelor de lung metraj.

În şedinţa iniţială cu membrii comisiei de selecţie ai secţiunii de lung metraj, Dl. Eugen Şerbănescu a apreciat că, dat fiind bugetul redus al acestei sesiuni, se vor putea probabil finanţa cel mult şase proiecte de lung metraj.

În final, ca urmare a tăierii din bugete operate de comisia de experţi numită de către C.N.C. şi care operează după criterii neprecizate şi a eliminării din concurs de către C.N.C. a proiectului Hi Film, poziţia a 9-a din ierarhia proiectelor de lung metraj a devenit cîştigătoare şi proiectul Casaro Film a primit finanţare.


Despre ce constituie conflict de interese

Proiectul Toată lumea din familia noastră, producător Hi Film, producător executiv Ada Solomon, a fost descalificat de către C.N.C. invocîndu-se un posibil conflict de interese, deşi dosarul respectiv fusese considerat eligibil la înscrierea în concurs şi deşi nimeni nu a pretins vreo clipă că respectivul potenţial conflict de interese s-ar fi materializat.

În schimb, la ediţia precedentă a concursului, C.N.C s-a folosit de serviciile domnului Ion Mititelu, producător la RO DE FILM s.r.l, în calitate de expert pentru analiza bugetelor secţiunii de documentar deşi acelaşi domn Mititelu candida ca producător în cadrul concursului de proiecte de lung metraj.

Legea nu prevede că acesta ar fi un conflict de interese şi nici C.N.C. nu a considerat că o asemenea dublă calitate de expert C.N.C. dar şi de competitor în cadrul aceluiaşi concurs a aceleiaşi persoane ar trebui evitată.

În final, proiectul RO DE FILM al domnului Mititelu, a fost declarat cîştigător şi, mai mult, deşi clasat al optulea în ierarhia de concurs, a obţinut 98% din fondurile solicitate, procentual mai mult decît majoritatea proiectelor clasate înaintea sa.


Cine decide repartizarea fondurilor

Conform regulamentului, concursul are două etape: de analiză şi notare a scenariilor şi de analiză şi notare a dosarelor (a calităţii regizorului şi producătorului). După parcurgerea acestor două etape, membrii comisiei de selecţie - numiţi de către C.N.C. - produc o ierarhizare a proiectelor.

În fapt, după această ierarhizare are loc o a treia etapă, cea mai importantă: cea de finanţare, în care fiecărui proiect i se alocă un credit, o sumă de bani.

Această decizie nu mai aparţine comisiei de selecţie ci este luată de către Consiliul de Administraţie al C.N.C.

Regulamentul prevede la art. 43, punctele a şi b, că proiectul cel mai bine clasat în ierarhia finală a proiectelor de concurs trebuie să primească creditul solicitat, în cazul următoarelor proiecte de pe listă, C.A. al C.N.C. avînd dreptul să stabilească un "procent de scădere" şi să le finanţeze respectînd "ierarhia stabilită de comisia de selecţie".

Legea prevede deopotrivă că: "În analiza economico-financiară în vederea alocării creditelor directe, Consiliul poate solicita expertiza financiară a unor experţi independenţi sau specialişti din cadrul Centrului Naţional al Cinematografiei".

Pe baza acestui paragraf, C.N.C. a angajat la ultimele ediţii ale concursului experţi care au analizat bugetele candidaţilor, tăind din ele după principii pe care nici C.N.C, nici experţii nu le-au făcut vreodată publice.

Rezultatul este că ierarhia de concurs decisă de comisie devine irelevantă, aplicanţilor repartizîndu-li-se fonduri nu în funcţie de creditul solicitat şi de poziţia în ierarhia finală a proiectelor ci în raport cu estimarea bugetară făcută de expertul ales de către C.N.C.

În timpul concursului, am solicitat în scris Centrului Naţional al Cinematografiei să fie făcute publice criteriile comune de apreciere a bugetelor luate în calcul de experţi însă acest lucru nu s-a întîmplat pentru că aceste criterii nu există.


Despre mecanismul contestaţiilor

Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producătorului şi regizorului sau cuantumurile financiare alocate de către C.A.

Cînd se admite o contestaţie, rămîn finanţate şi proiectele finanţate iniţial însă primesc finanţare şi cele care cîştigă contestaţiile.

În sesiunea decembrie 2007 au cîştigat la contestaţii un număr de 9 proiecte (ataşez ca anexă rezultatele contestaţiilor) - alocîndu-se acestor proiecte un total suplimentar de 4.178.800 RON (peste un milion de euro).

Practic, aproape o întreagă sesiune de finanţare s-a rezolvat prin contestaţii şi nu prin concurs.

Cînd un proiect cîştigă la contestaţie înseamnă că el ar fi trebuit să se afle pe lista cîştigătorilor şi că a fost declasat dintr-o greşeală de apreciere, finanţîndu-se în schimb un alt proiect mai slab clasat.

Ce fel de concurs e acela care are o asemenea rată de eroare a calculării datelor punctuale din dosarele candidaţilor? Ce fel de relevanţă mai are în acest caz întreaga procedură de clasificare? Cine îşi asumă, în final răspunderea pentru o asemenea judecată?


Concluzii

Apreciez că o re-calculare a punctajelor aplicanţilor la concursurile C.N.C. anterioare - în condiţiile aplicării stricte a regulamentului şi a folosirii doar a datelor care se confirmă din declaraţiile candidaţilor - ar putea diferi în unele cazuri semnificativ faţă de rezultatele care i-au clasat pe aceştia drept cîştigători.

Apreciez că este util să solicitaţi o declaraţie pe proprie răspundere membrilor comisiilor de selecţie (nu numai celor de la ultimul concurs) în care aceştia să precizeze dacă s-au făcut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte.

Apreciez că ar fi necesar ca membrii comisiei de selecţie să aibă obligaţia de a face o apreciere scrisă despre proiectele cîştigătoare şi că ar fi de preferat ca ei să nu mai facă parte din viitoare comisii de selecţie în cazul în care carierele publice ale filmelor notate de ei diferă semnificativ de estimările pe care le-au făcut respectivii lectori.

Apreciez că, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat în sensul revenirii la spiritul său iniţial de a sprijini valoarea probată prin succese incontestabile în festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vînzări şi încasări probate prin returnări de fonduri către C.N.C.

Apreciez că toate declaraţiile din dosarele aplicanţilor trebuie verificate şi făcute publice înainte de concurs.

Apreciez că e preferabil ca membrii comisiei de selecţie şi experţii comisiei financiare să nu fie aleşi de către C.N.C.

Apreciez că verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidaţilor trebuie făcută înainte de concurs, în aşa fel încît etapa a doua a concursului să nu fie interpretabilă.

Apreciez că trebuie să existe criterii clare şi publice conform cărora experţii financiari analizează bugetele şi că această apreciere trebuie făcută înainte de desecretizarea proiectelor.

Apreciez că decizia finală privind cîştigătorii concursului trebuie să aibă loc după ce au fost judecate eventualele contestaţii depuse de aplicanţi.

Apreciez că discuţiile în cadrul comisiilor de selecţie şi cele cu reprezentanţii C.N.C. trebuie înregistrate ca documente publice.

Apreciez că pe viitor ar fi preferabil ca C.N.C. să fie degrevat de sarcina organizării concursului de selecţie şi că aceasta ar trebui făcută de către un organism independent pe baza datelor puse la dispoziţie de către C.N.C.

Apreciez că e de dorit ca următorul concurs de proiecte să se desfăşoare după ce situaţiile pe care le menţionez în acest document şi care nu implică o modificare a legii cinematografiei vor fi fost corijate.

Apreciez că misiunea C.N.C. ar trebui să fie mult mai amplă decît gestionarea concursurilor de proiecte şi că în general în acest moment: C.N.C. nu are reacţie faţă de faptul că România are cel mai mic număr de săli de cinema din Europa raportat la populaţie; nu există o strategie în privinţa distribuţiei de film în România; nu există o strategie în privinţa scăderii dramatice a numărului de spectatori în sălile din România; pirateria este copleşitoare în privinţa produselor video şi nu există niciun plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru producţie de la C.N.C. nu returnează niciodată aceste credite.

Consider că doar schimbarea persoanelor decizionale aflate acum în funcţie nu este suficientă şi că trebuie însoţită de o înnoire structurală, de atitudine şi de viziune.