Îl asculţi prima oară şi parcă nu-ţi spune mare lucru. Îl asculţi şi a doua şi începe să te gâdile. Îl mai pui o dată şi explodează! "It's so U2!". Au trecut 5 ani de când Bono & comp. îşi învăţau fanii cum să dezamorseze o bombă atomică. Cam multişor - U2 avea o rată inspiraţională mai bună. Într-o perioadă în care muzica încearcă o redefinire generală, nereuşind decât să intre şi mai tare în confuzie, irlandezii tăceau.
Mai exact, pregăteau în linişte cel de-al doisprezecelea lor album. Prin Dublin, prin New York, prin superbul orăşel marocan Fez sau prin studiourile londoneze, No Line On The Horizon prindea viaţă, la naşterea lui punând umărul inclusiv producătorii Brian Eno şi Daniel Lanois (vechi cunoştinţe încă de la Joshua Tree). Lansarea albumului, pregătită iniţial pentru octombrie 2008, a fost amânată pentru sfârşitul lui februarie 2009 (Irlanda) - începutul lui martie 2009 (Statele Unite).
Albumul e puternic ca un uragan. Trecând peste faptul că U2, cu Bono în frunte, vor în continuare să schimbe lumea (lucru care răzbate clar din versurile unor piese), muzica lor rămâne seducătoare ca zborul unui vultur. Începând cu primul single, Get On Your Boots, o piesă care a fost descrisă de Bono ca fiind "o colecţie de imagini de-ale lui, ducându-şi familia în vacanţă în sudul Franţei în timpul războiului din Irak, cu avioane de război ce survolau deasupra lor". Continuând cu al doilea - Magnificent - o piesă despre "doi îndrăgostiţi care se ţin în braţe şi încearcă să-şi venereze propriile vieţi" într-o atmosferă aproape festivă. Şi, mai departe, cu toate celelalte piese: contemplativa Cedars of Lebanon, suav războinica White as Snow, melancolica No Line On The Horizon, sculpturala Fez-Being Born sau uşor superficiala dar delicioasa I'll Go Crazy If You Don't Go Crazy Tonight.
Nu e greu să vezi că No Line On The Horizon e un giuvaer care străluceşte dincolo de orice linie, imaginară sau nu, a orizontului rock. Cu un bagaj plin de bunătăţi, U2 porneşte din nou la drum: turneul U2 360 degree stă să înceapă. Din păcate, irlandezii vor ocoli din nou Bucureştiul în 2009, dar fanii adevăraţi ar trebui să înceapă deja să se agite pentru a-şi face rost de bilete la concertele din Barcelona (stadionul Nou Camp - 30 iunie 2009), Milano (San Siro, 7 şi 8 iulie 2009), Paris (Stade de France, 11 iulie 2009) sau în celelalte norocoase oraşe europene care au stadioane adevărate şi care vor fi gazde perfecte pentru cea mai valoroasă trupă rock a momentului.
(5 stele)
Ascultaţi tot albumul aici.