Fefeleaga meets Breaking the Waves - Katalin Varga la TIFF 2009

Cronica din Screen Daily la premiera berlineză a folosit de 2 ori cuvîntul "spellbinding", si i-a dat trei stele, ceea ce e mult faţă de ce au dat la restul filmelor festivalului. Şi sunt momente cînd filmul are acea calitate, de vrajă, de oniric. Tot SD comentează story-ul, "Rural tragedy with an undertow of film noir," dar nu e Baltagul, ci mai mult Fefeleaga meets Breaking the Waves!

Imaginea, e destul de neclară pe alocuri, deşi e filmat pe peliculă, în decoruri naturale, cu peisaje minunate, pe un sound design excelent şi o muzică interesantă. Mi-a adus aminte de Werner Herzog şi al său Kaspar Hauser, şi de Popol Vuh, care făceau muzica, deşi nu e acelaşi gen, dar are aceiaşi vibraţie.

Interesantă e povestea filmului şi cum s-a ajuns să se facă postproducţia în România cu suport CNC: filmul e de fapt unguresc dar regizorul Peter Strickland e englez, a filmat în judeţul Harghita în 2004, dar a rămas fără fonduri, şi bani de postproducţie! Enter Libra Film, şi filmul ajunge în Berlinale, unde a luat premiul pentru cea mai bună contribuţie artistică, anume sound design (un credit zice de un "horse whisperer"!).

Hilda Péter, adică Katalin, merita un premiu de interpretare, dar mai sunt festivaluri. La Copenhaga Strickland a primit unul pentru cel mai bun nou talent!