Îmi place / Nu-mi place

Un critic de film e precum curva de stradă: niciunul nu mai e demult virgin, pe niciunul nu-l mai impresionează "dimensiunile", amîndoi pot face într-o zi nenumărate scurte & lungi. Singura deosebire: criticul nu cade pe spate cu una, cu două...

În plus, criticul merge la festivalurile de film. O face pentru că speră să vadă, acolo, filmele pe care nu le vede la televizor (pe care televiziunea nu le merită). Sigur că există şi excepţii - filme făcute pentru televiziune, dar care nu seamănă cu ce se vede la televiziune (vezi Elephant) sau, dimpotrivă, filme făcute "pentru festivaluri", dar care se pot vedea, fără mare pierdere, şi la TV (vezi Bowling for Columbine).

Îmi place Elephant: are mister, frumuseţe, subtilitate şi te pune pe gînduri (evident, dacă posezi aşa ceva). Nu-mi place Bowling-ul: e de-a gata, împachetat în formula unui banal documentar TV, şi nu te îndeamnă la reflecţie - deja a făcut-o el, apăsat, americăneşte, pentru tine.

Îmi place Jesus You Know: tot documentar, dar cu Cinema în plus; vezi acolo o gîndire în imagini, nu Moore-n gură). Nu-mi place The Return: are cadre frumoase, e bine jucat (mă rog, cu excepţia Tatălui...), dar nu(-mi) spune nimic nou, e previzibil şi (deci) plicticos: conflictul cu autoritatea paternă, copilul rebel vs copilul supus, sacrificiul & parabola christică, economică, politică (Rusia, neputînd să se lepede de umbra Tătucului Stalin), plus drama familială, plus marea, marea - toate astea le-am mai văzut.

Îmi plac (mult): Touching the Void (tot TV, dar ce e-acolo, n-am mai văzut!), Last Life in the Universe, American Splendor, ciclul Cremaster, "Plymptoniada", plus cele pe care deja le-am recomandat (Reconstruction, Wenn der Richtige Kommt, Depuis qu'Otar est parti). Nu-mi plac: reacţiile unora la filmele care conţin "Sex & Violenţă" (în caz că n-aţi observat, sexul e o parte - unii zic: esenţială - din viaţa noastră, iar violenţa e peste tot, o luăm în doze zilnice la televizor; micul ecran o face mai suportabilă?!). Sînt reacţii care trădează imaturitate şi indiferenţă faţă de Cinema.

Evident, toată lumea are dreptul de a-şi spune părerea despre un film sau altul. Dar nu toată lumea are dreptate.
Dreptate - şi Adevăr - au numai filmele adevărate.


PS Bonus: pentru cei care vor merge să vadă filmele de la TIFF 3 la Elvira Popescu - Aaltra, cel mai popular film din competiţie! Şi (alături de Demi-tarif, unul dintre filmele cel mai puţin populare) şi cel mai original, aş adăuga eu...