Institutul de Arheologie Vasile Pârvan (Casa Macca, str. Henri Coandă)
Construită la sfîrşitul secolului XIX, această superbă vilă a fost reşedinţa colonelului Petre Macca, luptător în războiul de independenta, rănit la Griviţa. În 1905, soţia sa donează clădirea casei şcoalelor, iar din anii '30, aici va fi adăpostită colecţia de vestigii a Muzeului Naţional de Antichitaţi şi mai apoi şi Institutul de Arheologie Vasile Pârvan. Dacă aveţi drum pe strda Henri Coandă, intraţi măcar pentru cinci minute în curtea Casei Macca, pentru a vedea impresionantele vestigii peste care ploaia şi intemperiile cad de apropae 50 de ani. Şi de aceea Casa Macca are nevoie de noi!
Vasile Urseanu a fost amiral de marină şi a înfiinţat prima Societate Astronomică din România, pe care a înzestrat-o cu sediu şi lunetă şi a dăruit-o oraşului. Casa a fost construită la începutul secolului al XX-lea, aproximativ pe la 1912. Arhitectura edificiului este asemănătoare cu partea superioară a unei nave maritime, punctul de observaţie fiind cupola care adăposteşte luneta. Două intrări spectaculoase, cu balcoane semicirculare a căror feronerie elegantă uimeşte şi azi. Arhitectul care a construit-o este I.D. Berindei. Decoraţia în stil art-nouveau e plină de motive marine: nereide, peşti, scoici, alge, ancore. Casa amiral Urseanu este degradată. Noi trebuie s-o restaurăm!
Este locul în jurul căruia a început să se formeze oraşul lui Bucur. Aici au fost curţile domneşti ale lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Matei Basarab , Constantin Brâncoveanu, şi ale altora care s-au succedat la tron începând din secolul al XIV-lea până la începutul celui de-al XIX-lea. Curtea domnească are o istorie zbuciumată, cu 200 de ani în urmă a fost abandonată. De-a lungul timplui a fost îngropată sub alte constructii. S-a crezut că nu a mai rămas nimic din ea până în 1953 cand a fost descoperită. Să încercăm s-o redescoperim pentru cei ce vin după noi, pentru ca şi copii noştrii să ştie cum arăta odinioară palatul domnesc din capitala Ţării Româneşti.
Până acum monumentele calificate în finala din 1 decembrie 2009 sunt:
Cetatea Oradea, câştigătoarele ediţiei a opta
Turnurile Cetăţii Sighişoara şi zidul de incintă, câştigătoarele ediţiei a şaptea
Cetatatea Romană de la Adamclisi, câştigătoarea celei de-a şasea ediţii
Vila Elisabeta de la Băile Herculane, câştigătoarea celei de-a cincea ediţii
Cinematograful de la Băile Govora, câştigătorul celei de-a patra ediţii
Cetatea Făgăraşului, câştigătoarea ediţiei a treia
Linia ferată Oraviţa-Anina, câştigătoarea celei de-a doua ediţii
Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, câştigătoarea primei ediţii
Duminică, 22 noiembrie 2009, vom afla câştigătorul celei de-a noua ediţii.
Numerele de telefon la care telespectatorii pot vota, pe tot parcursul programului Restaurare, până la finala din 1 decembrie 2009, sunt aceleaşi.
Fiecare monument va avea o cifră de ordine 1-2-3 pe care publicul o va folosi pentru a-şi exprima opţiunea fie apelând prin reţeaua fixă, fie prin SMS pe reţeaua de telefonie mobilă. Numărul pentru reţeaua Romtelecom este 0900-160-440 (tarif 0,95 euro, TVA inclus) la care se va comunica operatorului numărul monumentului ales. Numărul pentru SMS-uri este 1388 - valabil în toate reţelele de telefonie mobilă din ţară - (tarif 0,95 Euro, TVA inclus) la care se va trimite prin SMS numărul monumentului ales.
Numerele aferente monumentelor ce vor fi prezentate la a şaptea ediţie:
1 - Curtea Veche
2 - Institutul De Arheologie Vasile Pârvan (Casa Macca, str. Henri Coandă)
3 - Observatorul Astronomic Popular (Casa Amiral Urseanu, Bd. Lascăr Catargiu).