Zece clădiri au ajuns în finala care se va desfăşura pe 1 decembrie 2009, la ora 21. Sunteţi invitaţi să votaţi în direct care dintre cele zece merită restaurată. De ziua naţională a României se va organiza în cadrul Galei finale şi un teledon pentru strângere de fonduri pentru restaurarea clădirii care va câştiga.
Iată finalistele:
Cetatea Dacică de pe Bâtca Doamnei
Cetatea Dacică de pe Bâtca Doamnei este una dintre cele mai interesante fortificaţii antice din Moldova. Primul nivel de locuire aparţine epocii neolitice, fazei Cucuteni A, suprapus de un strat subţire din epoca bronzului, de vestigiile dacice cărora le aparţine cetatea, şi de o ultimă fază aparţinând feudalismului timpuriu. Vestigiile dacice de pe Bâtca Doamnei ocupă o suprafaţă de aproape 20.000 m2. Bogăţia lor şi amploarea construcţiilor conferă aşezării atributele unui centru de primă importanţă într-o zonă de intensă locuire geto-dacică aşa cum este Valea Bistriţei.
Este una dintre puţinele căi ferate înguste de la sfârşitul sec. al XIX-lea care se mai păstrează în România. Are două gări cu arhitectură specifică austro-ungară din acea epocă. Se poate restaura având un potenţial turistic important.
Cetatea Făgăraşului (monument din secolele XIV - XVII) este o veche aşezare voievodală care a trecut, rând pe rând, de la un domnitor la altul. Apărată de un şanţ de apă şi ziduri ce odinioară erau puternic fortificate, cetatea păstrează încă un aspect impunător. Complexul feudal Făgăraş - cetatea, ridicată în sec. al XIV-lea şi castelul, construit la jumătatea sec. al XVII-lea, prin dublarea zidurilor exterioare (fortificaţie de apărare şi reşedinţa princiară), este monument unicat în ţară şi printre puţinele de acest gen din Europa. După părerea istoricilor, cetatea a fost una din reşedinţele legendare ale lui Negru Vodă.
A fost construit în anii 1928-1929 în stil eclectic dominant neoromânesc de prima femeie arhitect din România, Virginia Andreescu Haret. Servea ca sală de spectacole şi cazinou iar din anii '40 ca cinematograf. După anul 2000 a devenit nefuncţional. Se doreşte restaurarea lui tot ca sală de spectacole şi cinematograf eventual pentru organizarea unor festivaluri.
Staţiunea balneară multimilenară Băile Herculane se numără printre cele mai vechi băi termale din sud-estul Europei, datând chiar dinaintea binecunoscutului Karlovy-Varry (Karlsbad). În faţa hotelului Decebal se află vila Elisabeta, construită între anii 1880-1882 de către administratorul băilor, Carol Tătărazi, ca locuinţă personală. În anul 1887 stă aici, timp de şase săptămâni, împărăteasa Elisabeta (sau Sisi) care, după cum mărturisea în jurnalul ei intim, era îndrăgostită de frumoasa staţiune de pe Valea Cernei. Vila adăposteşte astăzi biblioteca staţiunii, iar într-o aripă se găseşte farmacia.
Cetatea a fost fondată de romani în apropierea monumentului funerar la începutul sec. al II-lea d.c. Există un proiect de restaurare care i-ar reda potenţialul turistic
Castrum Sex, în dialectul săsesc Schäsbrich, Schespurch sau Schäßburg în limba germană, Civitas de Segesvár în limba maghiară şi Saxoburgum - denumirea latină din acte, Cetatea Sighişoarei a fost atestată documentar încă de la 1298. Situaţia economică a aşezării a devenit înfloritoare datorită breslelor de meşteşugari, despre a căror existenţă ne semnalează un act de la 1376. Acest loc este un muzeu în aer liber. Pe lângă Biserica din Deal, al cărui proiect de restaurare a fost premiat de UNESCO, se vor mai reface Turnul Cositorarilor, Turnul Croitorilor (a doua poartă) şi zidul de incintă. Degradarea acestor monumente va duce la dispariţia unei părţi din istoria neamului nostru.
Cetatea Medievală Oradea, compusă dintr-un fort pentagonal, cu ziduri flancate de cinci bastioane, datează din secolul al XVI-lea, fiind refăcută în secolul XVIII. Între anii 1945-1989 cetatea a fost în mare parte obiectiv militar, utilizat atât de Ministerul de Interne cât şi de Ministerul Apărării Naţionale. După 1975 vor intra în cetate şi o serie de depozite en-gros, accelerând procesul de degradare a cetăţii. Acesta continuă, din păcate, şi în prezent pentru stoparea sa şi restaurarea cetăţii orădene fiind necesare fonduri substanţiale, posibile doar printr-un proiect de anvergură.
Biserica Tuturor Sfinţilor din satul Părhăuţi, situată la 15 kilometri de oraşul Suceava, a fost ridicată în anul 1522 de logofătul Gavril Trotuşan (1516-1523). Biserica masivă şi robustă are formă dreptunghiulară caracteristic fiind pridvorul deschis cu două arcade, peste care se suprapune încăperea clopotelor. Pictura interioară este cea originală, realizată după anul 1530, în care se constată anumite detalii foarte interesante, cum ar fi tabloul votiv, în care ctitorul nu ţine chivotul bisericii în mâini. Scena "Pieta" se află într-o firidă din altar, dovadă a influenţei picturii italiene în Moldova.
Observatorul Astronomic "General Vasile Urseanu" se află pe bulevardul Lascăr Catargiu, şi este singurul (!) observator popular din capitala României. Aici există încă luneta cumpărată de Vasile Urseanu la începutul secolului al XX-lea. E bine îngrijită şi funcţionează! Desigur există şi aparatură modernă, dar (!) nu există şi un planetariu. Există oameni minunaţi în acest loc şi doar lor li se datorează faptul că Observatorul funcţionează încă.
Vasile Urseanu a fost amiral de marină şi a înfiinţat prima Societate Astronomică din România, pe care a înzestrat-o cu sediu şi lunetă. Casa a fost construită la începutul secolului al XX-lea, aproximativ 1912. După moartea amiralului, casa a fost donată municipalităţii.
Arhitectura casei pare să amintească de structura superioară a unei nave maritime, punctul de observaţie fiind cupola care adăposteşte luneta. Este o construcţie frumoasă, cu două intrări spectaculoase, cu balcoane semicirculare a căror feronerie denotă eleganţă. Arhitectul este I.D. Berindei. Decoraţia în stil art-nouveau e plină de motive marine: nereide, peşti, scoici, alge, ancore. Din păcate construcţia este degradată.
TVR 1