Alberto Maguel povesteşte în cartea sa despre Borges că acesta a fost profund vexat de remarca tînărului Vargas Llosa care, vizitîndu-l pe Maestru în locuinţa sa din Maipu 994, i-a spus acestuia că se aştepta la un apartament mai luxos... "Poate că aşa se obişnuieşte în Peru" - i-a replicat, acru, Borges -, "dar noi, în Argentina, preferăm să nu etalăm bogăţia."
Cuvintele lui Borges se potrivesc maşinilor pe care le vezi pe străzile din Buenos Aires. N-am văzut niciun Rolls (nici măcar în cartierul Recoleta, unde ar fi de rigueur), am bifat doar un Bentley, la un stop (dar părea că se scuză şi nu era negru, ci un gri discret), în schimb nu contenesc să mă minunez de rablele vechi de cel puţin 40 de ani pe care le văd tîrîndu-se peste tot - sau oprite, pe margini, cu capota ridicată ca să răsufle. Unele sînt atît de rablagite, cu vopseaua desprinsă ca o ojă şi caroserii ce parcă au servit la împachetat (dar conduse, uneori, de tinere şi energice femei foarte trendy!), încît nu pot să mă gîndesc că, într-adevăr, buenosairezii sînt fix precum spunea Borges şi că "neglijenţa" lor în materie de automobile este nu doar voită, ci şi un statement.
PS - Glumă dezvăluită: m-a amuzat să deschid episodul precedent cu poza unor tineri muzicanţi care nu sînt argentinieni, ci danezi: Emil, Bo, Nicolai, Lukas, Andreas & Christian - improvizînd în faţa Bisericii daneze din cartierul "meu", San Telmo...