Planeta Bs. As. (5)

Imaginaţi-vă un Bucureşti de cîteva ori mai mare, care să nu fi fost zguduit de cutremure sau ras de ceauşeşti. Un Bucureşti cu clădiri vechi de mai bine de-o sută de ani, haussmaniene, coloniale, patriarhale... Colo impozante edificii cum vezi la Paris, dincolo elegante blocuri interbelice "în terasă", proaspăt restaurate. Case particulare, cu stucaturi de ipsos (cum se mai păstrează, la noi, doar prin zona Negustori / Armenească), vopsite în culori îndrăzneţe (dar niciodată stridente!) şi cu putti sau ghirlande-fantezii de-un alb strălucitor, ca nişte ornamente de frişcă pe un tort. Ferestre înalte, boltite în partea de sus şi acoperite, majoritatea, de obloane à la française. Balcoane de fier forjat şi acoperişuri mărginite de brîuri de mici coloane "bombate" la mijloc. Lungi coridoare interioare ce duc undeva în spate, unde se înalţă casa propriu-zisă. Terase pe acoperişuri, cele mai multe ascunse de verdeaţă.

Diversitatea de stiluri este surprinzătoare, San Telmo - cel mai bogat în "stil colonial" - nu are nimic din Belgrano - unde se înalţă blocuri rezidenţiale înconjurate de grădini cu piscine, cu lobby-uri ca nişte living-uri cu canapele, tablouri şi plante ornamentale, unde portari la cămaşă albă sau costum urmăresc pe monitoare tot ce mişcă. După cum nici Palermo - cartierul cel mai trendy, cu amestecul lui deloc deconcertant de case mici-mici (dar perfect întreţinute!), imobile pariziene şi bruşte blocuri de peste 30 de etaje, de ultimă generaţie - nu seamănă cu Recoleta, mai precis cu zona din spatele MALBA (Muzeul de Artă Latinoamericană din Buenos Aires), unde e ca un mic "parc Bonaparte" / "Holland Park" cu vile cochete, unele reşedinţe de ambasadori. Iar Puerto Madero, în fine - cartierul cel mai nou, tocmai a împlinit 20 de ani -, zici că e cu totul alt oraş decît Abasto, împrăştiat, pestriţ şi popular, în jurul mall-ului art déco din anii '30: primul este ca un manifest minimalist, dar cu blocuri de 50 de etaje, unde pînă şi parcurile au ceva auster şi aseptic, în vreme ce al doilea, cu furnicăraia lui de oameni şi străzi, pare un Orient de la antipozi.

Tot Buenos Aires-ul ar trebui să figureze ca "patrimoniu Unesco", nu doar calupul de cîteva străzi (Montevideo, Rodriguez Peňa, Avenida Alvear) din Recoleta...