septembrie 2004
Astăzi o scurtă oprire pe la biroul de presă: un haos de nedescris, toţi aleargă ca nişte pui cu capetele tăiate (dar cu zîmbetul pe buze...). Engleza căpătă cele mai interesante accente. See the world, vorba sloganului festivalului.

Sala de computere nu numai că e wireless, dar mai are şi nişte iMac-uri de-ţi lasă gura apă (din-alea care se uită după tine - devoratorii de publicitate ştiu de ce...). Variety la liber. Başca alte maculaturi preţ de cîteva hectare bune de pădure.

Tot jurnalistul se înghesuie să-şi ia badge-ul, invitaţiile şi toate cele. Nu, nu tot jurnalistul: într-un colţ, un grup de press officers pun laolaltă şuşotind importanţi materialele pentru Roger Ebert, care pachet îi va fi livrat direct în camera de hotel... Egalitate, dar nu şi pentru criticul de film cu cele mai puternice degete mari din lume ("Two thumbs up!" fiind formula favorită şi răs-uzitată a venerabilului critic de la Chicago Sun-Times).

Avertisment pe broşura cu programul conferinţelor de presă: "Any press requesting autographs before or after press conferences risk losing their accreditation."

La ieşire, vorbesc cu un puşti care era fericit că-i "ieşiseră" 25 din cele 30 de filme bifate (vă reamintesc că alocarea biletelor se face în urma unei trageri la sorţi extrem de complicată) şi era încîntat de perspectiva unei medii de trei filme pe zi pentru următoarea săptămînă şi jumătate.

Eu unul tot nu m-am hotărît la ce press screening-uri să mă duc... Pe lîngă astea a mai apărut şi o altă variabilă: evenimentele "de industrie" aferente festivalului, unde aş putea încerca să mă strecor şi eu deşi n-am nici în clin, nici în mînecă cu dînsa. Ca să nu mai zic de conferinţele de presă. Ca să nu mai zic de party-uri. Există pînă şi un salon al refuzaţilor: 11 scurtmetraje care n-au intrat în selecţia oficială. Şi-acolo o fi bătaie?...

Programul festivalului e cît cartea de telefon şi-ar trebui să vină anul ăsta cu mănuşi de protecţie, pentru că abundă de filme care mai de care mai controversate. De la documentare care-l ridică-n slăvi pe John "Anyone but Bush" Kerry, pînă la reconstituirea isprăvii a doi adolescenţi din Toronto care au omorît în chinuri o pisică (iată un film pe care Cristina n-o să-l vadă niciodată!) filmînd totul pentru o... temă la şcoală. Mai apoi vom avea parte zice-se de cea mai fidelă portretizare a lui Hitler - într-adevăr fotografia aferentă filmului îţi ridică părul pe ceafă. Şi că tot sîntem la capitolul biografii de personaje mai mult sau mai puţin celebre: Ray Charles, Kinsey (sexologul, cel cu raportul cu pricina), Bobby Darin (cîntăreţul), Modigliani (filmat şi prin România).

E greu de spus dinainte care filme sînt bune şi care... Important e să n-ai prejudecăţi. Deschide ochii bine şi see the world, care va să zică...

(Toronto, 8 septembrie 2004)



The poster was created by ECHO ADVERTISING + MARKETING INC.; agency of record for the Toronto Internaţional Film Festival Group since 1996.
Art Director, Paul Grundy
Photographer, Bill Milne

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus