Culori: Multi-not-so-coloured - Lisabona IX, X, XI

Lisboa IX
 
în muzeul
Vieira da Silva
nu mai e nimeni
doar eu şi picturile ei
tăcute
ca nişte reţele
de culori palide

n-am mai văzut niciodată atît de multe
şi atît de apropiate
vorbind unele cu altele
pe muţeşte: doamna V. da S.
era o persoană discretă
 
şi-mi amintesc
acum vreo treişcinci de ani
am scris un poem
pornind de la nişte cuvinte de-ale ei
găsite într-o carte
de dialoguri cu artişti
atunci (asta mai ţin minte)
spuneam       există lumea
                    şi există Vieira da Silva
 
acum cuvintele astea
par şi mai misterioase
pentru că am uitat ceea ce le lega
"reţeaua"
culorile acelui tablou s-au estompat
Timpul este discret
ca şi doamna V. da S.
 
şi doar eu
în muzeu
aşezat într-un confortabil fotoliu bleu
îmi amintesc
aceste lucruri învechite şi vagi
 
(18.11.2010)
 
Lisboa X
 
ce se întîmplă
cu toate lucrurile acestea inutile
din prăvălii
cu păpuşile pe care nu le cumpără nimeni
de-acum o sută de ani
care privesc din vitrine
şi ele mirate
că se mai uită cineva la ele
 
atîtea lucruri
fleacuri
vechituri
de care nu mai are nimeni nevoie
uitate dar etalate
ca pentru orbi
 
şi cît ar putea să coste o păpuşă
hidrocefală cu zîmbet hidos
pe care nu o vrea nimeni
 
dacă ar fi ultima din lume
ar fi unicat
deci inestimabilă
şi nepreţuită
 
dar aşa
are doar un preţ modic
şi nefiind ultima
e banală
 
ar trebui cumpărată
măcar pentru ca undeva
în lume
sau în fundul prăvăliei
de pe Rua de Sao Bento
să mai fie
acea ultimă, faimoasă
şi misterioasă
păpuşă hidoasă
nepreţuită
şi inestimabilă
 
pe care, de asemeni,
nu o vrea nimeni
 
(27.11.2010)
 
Lisboa XI
 
pe strada
do Moinho do Vento
care-i un fel de trecătoare
şi care urcă
înspre Rua de Buenos Aires
în Lapa
e o bicicletă pe trotuar
şi un bărbat pe bicicletă
care pedalează de zor
deşi bicicleta
după toate semnele
e oprită
proptită-n trotuar
 
dar omul pedalează
stînd pe loc
şi abia după ce îl depăşeşti
şi te mai uiţi o dată la el
observi
că de fapt e un tocilar
şi că pedalează de zor
stînd pe loc
ca să ascută un cuţit
de bucătărie
 
aşa că acesta este un omagiu
astăzi, în ziua cînd se-mplinesc
75 de ani de la moartea lui Pessoa,
un omagiu
deci
adus acestei uitate meserii
al cărei ultim reprezentant
îşi exercita priceperea
în amiaza zilei de 30 nov. 2010
pe trotuarul din stînga
cum urci
în Lapa
Travessa do Moinho do Vento