Goethe-Institut Bucureşti prezintă în 2011 creaţia cinematografică a unuia dintre exponenţii Noului Film German: Wim Wenders.
Începând cu 1 martie 2011, în prima marţi a fiecărei luni, sunteţi aşteptaţi să descoperiţi capodoperele acestuia. La fiecare proiecţie va fi invitată o personalitate din lumea filmului românesc sau german (regizori, critici, etc.) să ofere o introducere şi să conducă o discuţie la finalul filmului.
Seria se va deschide pe 1 martie cu Der Himmel über Berlin / Cerul deasupra Berlinului, 1987, primul invitat fiind criticul Andrei Gorzo.
Celelalte filme incluse în retrospectivă sunt: Alice in den Städten, Der amerikanische Freund, Don't Come Knocking, Die Gebrüder Skladanowsky, Im Lauf der Zeit, Lisbon Story, Paris - Texas, Der Stand der Dinge şi Tokyo-Ga.
Filmele vor fi subtitrate în limba română, la NCRR (Noul Cinematograf al Regizorului Român, Sala Horia Bernea, Intr. din Str. Monetăriei).
Wim Wenders
Wilhelm "Wim" Ernst Wenders s-a născut în anul 1945 la Düsseldorf. A început să studieze, pe rând, medicina, sociologia şi filozofia, renunţând însă de fiecare dată la studiu după un semestru sau două. Se mută la Paris, unde se dedică gravurii şi acuarelei. Reîntors la München, se înscrie la Universitatea de Film şi Televiziune din metropola bavareză. Succesul thrillerului Der amerikanische Freund / Prietenul american cu Bruno Ganz şi Dennis Hopper în rolurile principale, i-a deschis lui Wenders drumul spre Hollywood unde regizează, împreună cu şi la sugestia lui Francis Ford Coppola, filmul noir Hammett − remontat şi modificat de nenumărate ori. În anul 1971 s-a numărat printre membrii fondatori ai casei de distribuitie de film, Filmverlag der Autoren, iar în 1976 a înfiinţat firma de producţie Road Movies.
Din punct de vedere comercial, cele mai mari succese ale lui Wim Wenders au fost Paris, Texas (Palme d'Or, Cannes, 1984) şi Der Himmel über Berlin / Cerul deasupra Berlinului, premiul pentru regie la festivalul de la Cannes, 1987, scenariul Peter Handke. Wenders a mai fost distins cu premiul Murnau, premiul Helmut Käutner, cu un "Leopard" onorific la festivalul de la Locarno, a fost primul cineast căruia i s-a decernat ordinul "Pour le mérite" şi premiul cultural al Societăţii Germane de Fotografie. Wenders, care a publicat mai multe albume de fotografie, este în prezent profesor de film la Facultatea de Arte Vizuale din Hamburg.
Considerat drept unul dintre cei mai valoroşi regizori de film ai generaţiei Fassbinder, Herzog şi Schlöndorff, Wim Wenders a captat şi cultivat începând din 1970, odată cu pelicula sa Summer in the City, poezia vizualului, magia clipei şi perenitatea peisagisticii ample − elemente de-acum binecunoscute din road movie-urile Alice in den Städten / Alice în oraşe, Im Lauf der Zeit / De-a lungul vremii, Paris, Texas şi Don't Come Knocking / Să nu baţi la uşa mea!. Fidel crezului că "imaginile au o mai mare capacitate de exprimare a adevărului decât naraţiunea..."Wenders a creat atât în Europa, cât şi în SUA spaţii definite eminamente prin intermediul ochiului camerei de filmat. Iar prin aceste spaţii rătăcesc, uneori chiar Până la capătul lumii, eroi infatigabili şi melancolici, care au parte de veritabile odisee cu un final imposibil de anticipat.
Wenders narează linear, prin succesiuni fireşti ale secvenţelor care permit, prin urmare, descoperirea şi explorarea unor ample peisaje urbane sau rurale. Cineastul a explorat regiunea Ruhr în Alice in den Städten / Alice în oraşe, pe cea a Rhenaniei în Falsche Bewegung / O mişcare greşită, o zonă de graniţă în Im Lauf der Zeit / De-a lungul vremii, Berlinul în cadrul simfoniei sale metropolitane Der Himmel über Berlin / Cerul deasupra Berlinului, Lisabona în Lisbon Story, Palermo în Palermo Shooting şi Los Angeles în Der Stand der Dinge / Starea lucrurilor, Am Ende der Gewalt / Violenţă contra violenţă şi Million Dollar Hotel − explorările sale fiind, de fiecare dată, pline de poezie vizuală, accentuată prin coloane sonore ce recurg la muzica rock în baza unei selecţii extrem de grijulii a pieselor, semnate de giganţi ai genului, de la Kinks la U2.
În mai multe rânduri, Wenders a optat şi pentru ecranizări ale unor opere literare precum Die Angst des Tormanns beim Elfmeter / Frica portarului înaintea loviturii de la 11 metri după romanul omonim al lui Peter Handke, Der scharlachrote Buchstabe / Litera stacojie după romanul, tot omonim, al lui Nathaniel Hawthorne, cu Senta Berger în rolul principal, Der amerikanische Freund / Prietenul american de Patricia Highsmith şi Falsche Bewegung / Mişcare greşită, adaptare după colecţia de romane Wilhelm Meister de Johann Wolfgang Goethe.
Pe lângă contribuţii pentru filme episodice şi clipuri publicitare, Wenders s-a dedicat şi filmului documentar, printre realizările sale numărându-se Aufzeichnungen zu Kleidern und Städten / Însemnări despre haine şi oraşe despre creatorul de modă Yamamoto, pelicula sa de mare succes − nominalizată de altfel şi la Oscar − despre Havana şi muzicienii cubanezi, Buena Vista Social Club, apoi Viel passiert - Der BAP-Film − un documentar muzical despre formaţia de rock BAP din Köln şi, nu în ultimul rând, The Soul of a Man despre muzicienii de blues. Ultima sa realizare este filmul 3D Pina, un film-omagiu dedicat coregrafei Pina Bausch, una dintre cele mai influente figuri ale dansului contemporan german şi universal, decedată în 2009.
01.03.2011
Der Himmel über Berlin/ Cerul deasupra Berlinului
Der Himmel über Berlin / Cerul deasupra Berlinului este un film multiplu elogiat şi premiat. A avut parte chiar şi de un remake, lansat în anul 1998 sub titlul City of Angels, cu Nicholas Cage şi Meg Ryan în rolurile principale.
În acest lungmetraj, cerul prezentat este cel deasupra unui Berlin răvăşit de război, un cer plin de îngeri ocrotitori, îmbrăcaţi în trench uri, care ascultă răbdători chinuitele gânduri ale muritorilor, încercând apoi să le aline durerea. Unul dintre îngeri, Damiel, se îndrăgosteşte de o frumoasă acrobată trapezistă, Marion, şi e gata să renunţe la nemurire pentru cîteve clipe de fericire alături de cea pe care o iubeşte. Actorul Peter Falk, care se interpretează pe sine în acest film, este cel care îl asistă pe Damiel pe parcursul transformării sale, familiarizându-l cu micile plăceri ale vieţii − de exemplu simpla, dar savuroasa combinaţie dintre o ţigară şi o cafea.
Filmul este narat din perspectiva îngerilor. În cea mai mare parte a peliculei, Wenders recurge la secvenţe alb-negru, trecerea la secvenţele color survenind doar atunci când îngerii ajung să perceapă realitatea umană. La finalul filmului, Damiel realizează că doreşte să înţeleagă cu adevărat realitatea oamenilor în complexitatea ei şi trece, ca atare, în lumea reală pentru a putea duce o viaţă normală alături de Marion.
Un film prin excelenţă de atmosferă, elegiac şi calm, care a obţinut numeroase premii, printre care şi premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes în 1987.
Invitat: Andrei Gorzo
Durata: 122 min.
Anul apariţiei: 1987
05.04.2011
Alice in den Städten / Alice în oraşe
Alice in den Städten / Alice în oraşe este perceput de marele public, de regulă, drept filmul cel mai tulburător al lui Wim Wenders, fiind deseori comparat cu magistrala creaţie a lui Chaplin, The Kid. Pelicula este prima din seria celor turnate de Wim Wenders, parţial şi în Statele Unite ale Americii.
Phillip (Rüdiger Vogler) este un reporter plimbăreţ, aflat la aeroport în căutarea unui subiect. Aici le întâlneşte pe Lisa van Damm (Lisa Kreuzer) şi fiica acesteia, Alice (Yella Rottländer). Atât Phillip, cât şi Lisa au ca destinaţie Germania, dar zborul este anulat din cauza unei greve aeroportuare. Li se oferă în schimb locuri la bordul unei curse cu destinaţia Amsterdam. La puţin timp după aceea, Lisa dispare, iar Phillip se trezeşte cu un mesaj succint din partei ei, în care i se transmite că va sosi după câteva zile la Amsterdam pentru a o lua în primire pe Alice.
Phillip şi Alice pornesc, aşadar, către Amsterdam, unde însă o aşteaptă pe Lisa în van. În cele din urmă, cei doi iau calea Germaniei pentru a găsi casa bunicilor lui Alice. Călătoria îi poartă de-a lungul şi de-a latul zonei Ruhr, între cele două personaje legându-se o prietenie strânsă. Ca în majoritatea filmelor sale, şi această călătorie zugrăvită de Wenders este o introspecţie a propriului eu.
Invitat: Cătalin Mitulescu
Durata: 110 min.
Anul apariţiei: 1973
03.05.2011
Im Lauf der Zeit / De-a lungul vremii
Im Lauf der Zeit / De-a lungul vremii este un road movie din anul 1976.
Într-o zi de vară, o maşină VW se îndreaptă în mare viteză spre apele fluviului Elba. Un bărbat reuşeşte să se elibereze din maşina scufundată şi se salvează la mal. Acestea sunt circumstantele în care are loc prima întâlnire dintre Bruno şi Robert care vor porni, la bordul camionului lui Bruno, într-o lungă călătorie de-a lungul graniţei germano-germane.
Pe fundalul unei Germanii rurale, caracterele celor doi eroi principali capătă contururi extrem de distincte, iar cineastul îi portretizează în baza speranţelor şi viselor care îi animă, dar care îi poartă totodată de colo-colo, fără să ajungă vreodată împlinite. În acest film, Wenders atinge şi problema americanizării din ce în ce mai manifeste în Germania şi datorate, în mare măsură, chiar cinematografului. Wenders oferă, de fapt, o viziune critică asupra evoluţiei filmului şi a artei cinematografice, pelicula − realizată în anul 1976 împreună cu Rüdiger Vogler şi Hanns Zischler − fiind distinsă la Cannes cu Premiul Asociaţiei Criticilor de Film.
Invitat: Mihai Chirilov
Durata: 175 min.
Anul apariţiei: 1976
07.06.2011
Der amerikanische Freund / Prietenul american
Der amerikanische Freund / Prietenul american, considerat astăzi un veritabil cult-film, este o adaptare a romanului Ripley's Game de Patricia Highsmith.
Restauratorul de obiecte de artă, Jonathan (Bruno Ganz) se ştie bolnav de leucemie şi ca atare condamnat iremediabil. Amicul său american Tom Ripley (Dennis Hopper), traficant de tablouri, vrea să profite de pe urma sorţii lui Jonathan, propunându-i acestuia să ucidă un necunoscut în schimbul unei importante sume de bani, care i-ar oferi familiei restauratorului securitate financiară după moartea sa. Confruntat cu spectrul morţii, Jonathan acceptă să facă jocul lui Ripley.
Şi acest lungmetrj constituie o examinare critică a artei şi industriei de artă, peisajele elaborate fiind filmate la Hamburg, Paris şi în SUA.
Invitat: Mihai Fulger
Durata: 123 min.
Anul apariţiei: 1977
02.08.2011
Paris, Texas
Paris, Texas este, probabil, cel mai cunoscut şi de succes film al regizorului Wim Wenders. Elogiată de critici, pelicula a fost distinsă cu o serie întreagă de premii internationale, printre care şi Palme d´Or, în anul 1984, pentru cel mai bun film.
Paris, Texas este un road movie cu totul aparte, al cărui scenariu poartă semnătura cunoscutului dramaturg Sam Shepard. Filmul spune povestea amnezicului Travis, un bărbat pierdut în propriul său iad. Dispărut cu ani în urmă, Travis reapare subit la graniţa americano-mexicană, fiind găsit într-o stare nu doar deplorabilă, ci şi de amnezie. Fratele său Walt şi fiul său de şapte ani, Hunter, se deplasează la frontiera cu Mexicul pentru a-l lua în primire. Reintegrat în sânul familiei după o absenţă de patru ani, timp în care întreaga familie l-a crezut mort, Travis îşi redobândeşte, încet, memoria şi reuşeşte să relaţioneze cu fiul său, amintindu-şi detalii legate de separarea lui de mama baiatului. Dornici să reîntregească familia, Travis şi Hunter pornesc în cautarea lui Jane, o femeie frumoasă, izgonită de acasă de gelozia nejustificată a soţului ei.
Pe lângă impresionantele performanţe actoriceşti ale lui Harry Dean Stanton în rolul lui Travis şi ale Nastassjei Kinski în rolul lui Jane, filmul se distinge şi graţie excepţionalului soundtrack semnat de Ry Cooder, care reuşeşte să accentueze ariditatea peisajului într-un mod cu totul singular.
Durata: 147 min.
Anul apariţiei: 1984
06.09.2011
Lisbon Story
Lisbon Story este un film apropiat altor două creaţii ale lui Wenders, Starea lucrurilor şi Alice în oraşe, dat fiind că printre personajele sale regăsim figuri precum regizorul Friedrich Munro şi jurnalistul Phillip Winter, care de această dată ajung chiar să se cunoască.
Tema principală a peliculei este însăşi creaţia cinematografică: sunetistul Phillip primeşte o vedere de la regizorul Friedrich Munro, care îi propune să realizeze coloana sonoră a celui mai recent film de-al său. Philip pleaca la Lisabona, dar odată ajuns la destinaţie nu reuşeşte defel să dea de regizor. Ca atare, Philip începe să înregistreze sunetele de ambianţă ale oraşului Lisabona, pentru a putea contribui la finalizarea filmului. Cu Rüdiger Vogler şi Patrick Bauchau în rolurile principale.
Durata: 105 min.
Anul apariţiei: 1994
04.10.2011
Die Gebrüder Skladanowsky / Fraţii Skladanowsky
Die Gebrüder Skladanowsky / Fraţii Skladanowsky reprezintă un omagiu adus fraţilor Max şi Emil Skladanowsky, care au intrat în istoria cinematografiei datorită invenţiei unui aparat de înregistrat imagini în mişcare. Cu acest aparat, pe care îl numiseră "bioscop", fraţii au prezentat primele lor secvenţe de film alb-negru încă în decursul anului 1895, vizionările având loc în incinta Teatrului Wintergarten din Berlin
Această peliculă a lui Wenders datează din anul 1995, când s-au aniversat 100 de ani de la naşterea cinematografului. Filmul este împărţit în trei secvenţe − timpul desfăşurării acţiunii variind de fiecare dată, pe când secvenţele redau, la rândul lor, de fiecare dată o altă perspectivă. Astfel, prima secvenţă redă perspectiva fiicei lui Max Skladanowsky, Gertrud, a doua pe cea a lui Max Skladanowsky însuşi. A treia şi ultima secvenţă face un salt în prezent, respectiv în 1995: aici, perspectiva este cea a fiicei mai tinere a inventatorului Max, Lucie Hürtgen-Skladanowsky. Pe parcursul acestei docu-drame, Wenders se joacă cu elemente vechi şi noi ale cinematografiei − primele două secvenţe fiind filmate nu doar în maniera filmelor mute, ci chiar cu o cameră cu manivelă datând din anii '20. Filmul este o incursiune ludico-narativă în istoria cinematografiei şi a începuturilor acestei arte.
Durata: 79 min.
Anul apariţiei: 1995
01.11.2011
Don't come knocking / Să nu baţi la uşa mea!
Vedeta hollywoodiană Howard Spence (Sam Shepard) a văzut şi zile mai bune. Pe vremuri juca eroi de western, acum însă nu mai are parte decât de roluri secundare. După o noapte de beţie părăseşte, într-o dimineaţă, platoul de filmare călare pe un cal − aidoma eroilor pe care i-a interpretat preţ de o viaţă. Află apoi, cu totul inopinat, că s-ar putea să fie tatăl unui copil de care nu ştia − drept pentru care porneşte în căutarea acestuia, dar şi a vieţii pe care a ratat s-o ducă.
Goana după un trecut de fapt netrăit îi permite cineastului o explorare detaliată a mitului american, a multitudinii de vise şi deziderate ale căror împlinire este, în fond, cu totul incertă.
Film distins în anul 2005 cu premiul Academiei Europene de Film pentru cea mai buna imagine (Franz Lustig).
Durata: 122 min.
Anul apariţiei: 2004
06.12.2011
Tokyo-Ga
Tokyo-Ga este un film documentar din anul 1985. Iată cum descrie Wenders sentimentul care l-a motivat să producă acest film: If in our century something sacred still existed... if there were something like a sacred treasure of the cinema, then for me that would have to be the work of the Japanese director, Yasujiro Ozu. (Dacă în secolul nostru mai există vreun lucru sacru...dacă ar exista ceva ca un fel de comoară sacră a cinematografiei, atunci pentru mine acel ceva ar fi opera regizorului japonez, Yasujiro Ozu.)
Din perspectivă cinematografică Wenders se apropie de oraşul Tokyo aşa cum îl cunoaşte el din filmele lui Yasujiro Ozu: regizorul japonez, care între 1927 şi 1962 a produs peste cincizeci de filme, este considerat de mulţi un exemplu. Wenders urmăreşte felul de a vedea al regizorului, de aceea acest film creează în multe din secvenţele sale senzaţia de meditaţie. În film apar actorii preferaţi ai lui Yasujiro Ozu, Chishu Ryu şi Setsuko Hara, dar şi cameramanul său Yuhara Atsuta.
Tokyo Story a lui Yasujiro Ozu va putea fi vizionat într-o seară ulterioară.
Durata: 92 min.
Anul apariţiei: 1985