Galactoria, 2011. Ziua 2 - Unora le place Galactoria...

... e şi cazul lui Ingrid Robu, care a absolvit facultatea de Teatru şi Televiziune în anul 2009, dar a vrut ca în Gala din 2011 să aibă un one woman show - Fotografii cu clovni invizibili, de Val Butnaru. Textul îi oferă şansa de a trece prin diferite personaje şi situaţii, iar rapiditatea cu care schimbă un registru cu un altul îi arată capacitatea de a interpreta cu justeţe şi de a plonja dintr-unul într-altul. Fără a se pierde în personajul anterior, ea se adaptează următorului, adăugându-i gesturi mici care să-i sublinieze individualitatea.

Seara, publicul a avut de ales între două commedia dell'arte. Cei care au venit la Tragedia dell'arte, avag az ember komédiája în regia lui Köllö Csongor au văzut un spectacol al cărui text a fost scris de către actori, pornind de la o structură dată de profesorul lor. Plin de glume şi jocuri de cuvinte intraductibile, reprezentaţia bucură publicul, în majoritate format din tineri, mai ales pentru că trimiterile se fac la contextul actual.

Şi dacă eram obişnuiţi ca în commedia să vedem un Arlechino elastic, aici Bodor Balázs se mişcă sacadat, mai degrabă ca un mecanism din metal, pentru ca abia mai târziu să-şi arate mobilitatea. Amorezii (Sebők Maya şi Kolumbán Csongor) se dezbracă de hainele vechi şi dansează pe John Travolta şi Olivia Newton Jones You're the One That I Want, apoi trec la rock şi înapoi la rochie şi haină cu nasturi mari.

Ritmul spectacolului este unul foarte alert. Personajele se mişcă, situaţiile se schimbă cu fiecare intrare în scenă şi totul este foarte mobil. Modificările dese ajută la conturarea personajelor şi a relaţiilor dintre ele. Claritatea cu care ele se arată e direct proporţională cu încurcăturile în care intră, lucrurile contradictorii pe care le spun, ambiguitatea situaţiilor. Urmarea cea mai vizibilă este că sunt multe scene şi că structura creată este asemănătoare unui cub Rubik. Cuplurile se încurcă, iar culorile se amestecă. Acţiunea înaintează şi situaţiile par tot mai greu de rezolvat.

Peste toate veghează însă Pulcinella (Orbán Levente) care acuză sexul şi banii pe care se concentrează majoritatea pentru situaţiile în care s-a intrat şi pentru relaţiile încurcate dintre personaje. În partea a doua, conduşi din umbră de el, personajele se adună la un han. Aici găsesc o maşină a timpului care le duce în Epoca de Piatră, în zilele noastre şi în Star Wars. Maşina face personajele să se trezească în epoci diferite, însă nu le dă ocazia să interacţioneze, iar momentele rămân doar nişte fotografii. La han, Pulcinella rearanjează culorile cubului, cuplurile rămân împreună. Doar el a rămas singur. Însă Capitano (Bereczki Enikő), cu vocea sa groasă, dezvăluie că e, de fapt, iubita lui.

Senzaţia de libertate pe care o degajă spectacolul este dată de existenţa, în acelaşi spaţiu şi în cadrul aceleiaşi poveşti, a unor personaje care par a fi atât de diferite. Molnár György îşi construieşte Pantalonele până în cele mai mici detalii, de la poziţia corpului, la haine, şi gesturi, iar Dottore (Kelenhegyi Olga) uimeşte prin vocea puternică şi controlul corpului. Vittoria (Pál Emőke), îmbrăcată cu o cămaşă albă şi pantaloni lucioşi, şi plină de dorinţă, creează un puternic contrast cu ceilalţi, în timp ce Pedrolino (Hunyadi István) are un costum de clovn trist şi pare că nu-şi găseşte locul, iar Colombina (Szász Réka) e duplicitară, însă aerul inocent o scoate din orice încurcătură. Mai mult, când monologul unuia dintre personaje este prea lung, ceilalţi îşi scot măştile, se relaxează, redevin actorii. Şi înapoi în personaj! Alunecarea între costumul epocii şi cel contemporan, între perioade diferite ale istoriei, între actor şi personaj dau spectacolului un aer proaspăt, care arată că din orice formă veche se poate face una nouă.

Fotografii cu clovni invizibili
de Val Butnaru
Regia: Alexandru Arion
Sunet şi lumini: Victor Lup

Clovnul trist: Ingrid Robu
Vocea clovnului vesel: Alexandru Arion


Tragedia dell arte, avag az ember komédiája
Regia: Köllö Csongor
Amor eza (Flaminia): Sebők Maya
Amorezul (Horatio): Kolumbán Csongor
Dottore Lombardi: Kelenhegyi Olga
Pantalone: Molnár György
Vittoria: Pál Emőke
Pedrolino: Hunyadi István
Arlechino: Bodor Balázs
Colombina: Szász Réka
Pulcinella, Brighella: Orbán Levente
Capitano: Bereczki Enikő