Spectacol de teatru de hârtie - Mansarde à Paris, de Matei Vişniec - Compania Papierthéâtre, Franţa

 
Compania PAPIERTHEATRE
Regie: Alain Lecucq
Scenografie: Annie Bizeau
Interpretare: Brice Coupey
Manipulatori: Narguess Majd, Alain Lecucq
Lumini: Daniel Linard
Spectacol invitat în FNT, 2011.

Mansardă la Paris, piesă scrisă de Matei Vişniec şi regizată de Alain Lecucq, prezintă diferenţele frapante între realitatea filosofului Emil Cioran, afectat de Alzheimer şi universul care îl înconjoară, ereditar al gândului său: memoria sa, asociaţia persoanelor care au supravieţuit tentativelor de suicid după ce i-au citit cărţile, profesorul de filosofie de la Sorbona... În această lume pe jumătate nebună, în care el este pe jumătate nebun, Cioran devine, subit, mult mai uman decât ceilalţi: îşi caută fără încetare drumul, caută compania cuiva, într-o lume care îi supraestimază nihilismul şi disperarea.

Jocul marionetelor din carton propus de Compania Papier Théâtre ne poartă într-un univers idilic: privim bucăţile de hârtie, le ascultăm dialogul (interpretat de Brice Coupey) şi recreăm, prin propria noastră voinţă, imaginarul care îl înconjoară.

Despre autor, Matei Vişniec

Obţine naţionalitatea franceză în 1993. În prezent trăieşte la Paris şi lucrează ca jurnalist pentru Radio France Internationale. Pasiunea sa pentru literatură îl ajută să descopere foarte devreme în aceasta un spaţiu al libertăţii. Se hrăneşte din Kafka, Dostoïevski, Poe, Lautréamont, Borges... Îi plac suprarealiştii, dadaiştii, teatrul absurdului şi grotescului, poezia onirică, literatura fantastică, realismul magic al romanului latino-american, teatrul realist anglo-saxon şi, evident, nu va adera niciodată la realismul socialist.
După studii în filosofie, Matei Vişniec devine foarte activ în cadrul generaţiei '80 care bulversează peisajul poetic şi literar românesc. Rezistent prin cultură, crede cu adevărat că teatrul şi poezia, ca acte, pot ajuta la demascarea manipulării şi spălării creierelor, acte realizate prin ideologie.
Din păcate, ţara sa se afundă din ce în ce mai mult în dictatură. Matei Vişniec nu caută o ţară, ci o limbă de adopţie, prin care să se poată exprima liber. În 1965 în România, Matei Vişniec este istoric şi filosof de formaţie. Ca poet publică primele texte în 1972. Mai târziu trece la teatru şi este cenzurat de regimul comunist. În 1987 părăseşte România şi cere azil politic în Franţa.
La 31 de ani, Matei Vişniec se instalează la Paris, având deja în spate o operă importantă: aproximativ 40 de piese, un roman, cam tot atâtea scrieri cenzurate, doar poezia a reuşit să răzbată: Înţeleptul la ora de ceai primeşte Prix du Meilleur Livre de Poésie al anului 1984.

Despre spectacol
"Piesa mea este o întâlnire subiectivă şi imaginară între autorul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. De la moartea sa, Cioran a devenit pentru mine un personaj disponibil.
În timpul vieţii, Cioran şi-a construit o superbă mansardă pe acoperişul acestei clădiri atât de râvnită, numită patrimoniu cultural al umanităţii. Ca personaj continuă să locuiască în mansarda sa nemuritoare şi continuă să ne incite să punem sub semnul întrebării toate ideile primite.
Această piesă se vrea a fi un omagiu subiectiv adus lui Cioran, dar îşi trage substanţa din gândurile şi ideile acestui mare filosof.
Cunoscătorii operei lui vor identifica cu uşurinţă sursele «cioraniene» ale unor replici. Pentru cei care îi cunosc opera mai puţin, precizez că piesa mea este impregnată de numeroase idei dezvoltate de Cioran pe teme de o mare diversitate, începând cu suicidul şi terminând cu destinul poporului român." (Matei Vişniec)

Regizorul
Format în arta teatrului de marionete la "Little Angel Theatre" din Londra la sfârşitul anilor '60, Alain Lecucq creează spectacole de teatru al umbrelor până la începutul anilor '80, înainte de a se consacra în totalitate teatrului de hârtie. Predă cursuri de arta teatrului de hârtie aproape în întreaga lume şi conduce Întâlnirile Internaţionale ale teatrului de hârtie.
Printre spectacolele sale cele mai marcante se numără cele pentru adulţi: Teatru descompus de Matei Vişniec, Mărturisirea lui Abraham de Mohamed Kacimi, Valérie de Nezval (spectacol care a primit numeroase distincţii la festivaluri internaţionale) şi cele destinate publicului tânăr: Lupul sentimental după Pennart, Un Robinson după Daniel Defoe.

Actorii
Brice COUPEY. Licenţiat în Istoria artei şi format la cursurile de teatru ale lui André Lambert şi la Conservatorul regional din St Denis, Brice Coupey îşi face mâna cu un amestec de teatru, artă a străzii şi artă a circului. In 1998 urmează o formare de actor marionetist la Théâtre Aux Mains Nues. La terminarea studiilor intra pe rând în diferite companii: D. Houdart, J. Heuclin, Contre ciel, Morisse, Théâtre Qui, Théâtre Sans Toit.
Privilegind textele autorilor contemporani şi căutând întotdeauna o legătură cu alte arte (scrimă teatrală, mimă, măşti, muzică) Brice Coupey îşi dezvoltă propriile creaţii în cadrul Companiei l'Alinéa. (Xy ou ma main est maboule, Jean bête à la Foire, Histoires sans paroles, l'ile inconnue).
Narguess MAJD. Absolventă a Departamentului de Marionete al Facultaţii de Arte Frumoase a Universităţii din Teheran (Iran), Narguess Majd se alătură în 2008 Companiei Papierthéâtre, în cadrul cărei lucrează în prezent cu titlu permanent.