Prima zi - Proiectul de Practică teatrală, Târgu-Mureş, 2012

Prima zi a fost o zi plină: reîntâlniri, îmbrăţişări, adaptarea la noile spaţii (Cetatea, unde sunt cele mai multe teatre din Târgu-Mureş care participau în cadrul proiectului, e în renovare), discuţii pe text, jocuri de cunoaştere. Prima zi e, probabil, printre cele mai dificile, pentru că fiecare are energia lui, încă neadaptată la echipă, participanţii încă nu sunt obişnuiţi cu oraşul, cu drumul până la spaţiul lor, cu colegul de cameră, cu programul. Sunt puţine locuri în Târgu-Mureş în care nu se vorbeşte despre teatru. Tinerii sunt peste tot: în Cetate, la cele trei hoteluri, la mesele de prânz şi seară, la Casa Municipală de cultură, la U.A.T. Şi dacă vedeţi tineri pe la ora prânzului sau seara într-un local vorbind cu pasiune despre ceva, trageţi cu urechea, e posibil să fie ei.

Biborka Réka Vékony, teatrologie maghiară, anul 3, Cluj, lucrează pentru Brique, care vine din limba franceză, şi înseamnă cărămidă. Ne-a inspirat spaţiul în care am fost repartizaţi prima dată, şi anume Teatrul Yorick. Ţinînd de cont că acesta este primul proiect al Teatrului Brique, considerăm că a fost pusă prima cărămidă pentru construirea unui teatru de succes. Biborka crede că deja au un punct forte: devotamentul şi interesul echipei faţă de acest proiect, lucru care îi avantajează şi care dă un plus de vitalitate spectacolului care va fi pus în scenă.

Pentru intriNsec textul a fost scris de Andreea Radu, master Scriere Dramatică, Mureş, şi spune că a avut avut emoţii azi, la prima lectură. De ce? Păi cred că e foarte simplu, pentru că voiam să fie mulţumită toată lumea. Odată ce actorii au citit textul la repetiţii, şi-a dat seama care sunt punctele foarte şi cele slabe. Interesant e că uneori cele care mi se păreau puncte forte s-au dovedit a fi puncte mai slabe şi invers. Despre munca în echipă spune, mirată: Muncă? Muncă suna aşa parcă ar implica un "trebuie" sau, oricum, ceva incomod. Asta nu înseamnă că nu muncim. Dar e o plăcere, cel puţin când e Vlad [Popescu] regizorul.

O zi plină... cu pasiune colectivă au avut cei de la Blueprint, spune Cosmin Matei, regie, anul 3, Cluj. Echipa lui e una de actori maghiari, iar el se află deja la al doilea proiect ce implică studenţi-actori maghiari şi spune că ar vrea şi pe viitor astfel de colaborări. Textul a fost scris de Cristina Iancu, master 2, Cluj, şi a fost tradus în maghiară. Cât despre nuanţele textului, care s-au pierdut în unele locuri, toată echipa a lucrat azi ca să aibă o traducere cât mai apropiată de original, având şi ajutorul d-lui Attila Budahazi, tutorele lor pe partea de dramaturgie. După cum spune Cosmin Matei, echipa a avut prezenţă de spirit, imaginaţie, disciplină, acribie.

Mai sunt aproape trei săptămâni de lucru. Dar primul pas s-a făcut, şi s-a făcut cu hotărâre şi optimism.