ora 10:00 Conferinţa: Ariane Mnouchkine şi Théâtre du Soleil - speaker: Beatrice Picon Vallin
Marcel Iureş a scos în evidenţă importanţa faptului de a fi împreună, de a conştientiza nevoia de celălalt, care poate să nu fie Infernul, ci o resursă de creativitate. În continuarea sesiunii de dialog din ziua precedentă, această idee a fost detaliată prin descrierea de către Beatrice Picon-Vallin a Théâtre du Soleil - un teatru de grup.
Beatrice Picon-Vallin a descris statutul periferic al acestui teatru condus de Ariane Mnouchkine, un teatru popular care trăieşte de 50 de ani într-o periferie a Parisului, susţinut de un public fidel, trans-social, trans-generaţional şi internaţional. Este un teatru pentru care principiul ospitalităţii este foarte important, un teatru-casă, cu o trupă permanentă care se înnoieşte continuu şi funcţionează ca o şcoală pentru tinerii care ajung să facă parte din ea. Aceşti tineri sunt învăţaţi că teatrul poate reprezenta orice, convenţia nu este o limită cât timp este folosită în spiritul unor forme poetice. Deşi spectacolele au un spirit vesel, creatorii lor nedorind ca spectatorii să părăsească deprimaţi sala, Théâtre du Soleil este sensibil la stimulii din lume, este angajat fără să fie militant. Beatrice Picon-Vallin a demonstrat, arătând fotografii şi fragmente de filme, vorbind cu pasiune despre Théâtre du Soleil, că a merge la acest teatru nu este doar o experienţă, este o aventură artistică şi umană.
ora 16:30 Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale", Bucureşti - Miezul verii la Miază-vest de Tracy Letts
Cel de-al doilea spectacol din program prezentat de universitatea-gazdă a fost un exerciţiu de actorie. Miza nu a fost crearea atmosferei sau transmiterea mesajului, ci cercetarea în profunzime a fiecărui personaj şi a relaţiilor dintre ele.
Se întâmplă să fie foarte cald, atât de cald încât orice moleculă de apă în plus poate face paharul să dea pe dinafară. Se întâmplă şi în Bucureşti, nu-mi pot imagina cum e în Osage County Oklahoma. De aceea, când dispare capul unei familii numeroase şi disfunţionale, paharul se revarsă ca un torent, se varsă din el toate secretele şi frustrările. Personajele se luptă pentru adevăr şi pentru păstrarea aparenţei, sunt în conflict cu sine şi cu ceilalţi. Şi toată lumea iese rănită. Textul este foarte puternic şi bogat, ofertant pentru interpreţii care au căutat să îşi apropie personajele de propriul mod de a privi familia, relaţia de cuplu, dependenţa. Miezul verii la Miază-vest este o dramă cu accente comice, jucate de un ansamblu de actori, care se ascultă şi se completează.
(foto: Adi Bulboacă)