Dirijorul Mihai Brediceanu a încetat din viaţă la vârsta de 85 de ani, în seara de 4 martie 2005. Născut la 14 iunie 1920 la Braşov într-o familie de intelectuali, Mihai Brediceanu a fost o personalitate de mare importanţă a lumii muzicale româneşti a secolului XX.
Familia Brediceanu a avut o activitate cu semnificaţie istorică în viaţa politică, socială şi culturală a ţării, încă din veacul al XVIII-lea, mai cunoscute fiind personalităţile tribunului Banatului - Coriolan Brediceanu - şi ale fiilor săi - Caius Brediceanu, important diplomat român - şi Tiberiu Brediceanu - reputat culegător de folclor şi compozitor, dar şi fondator şi conducător al unor instituţii muzicale fundamentale din Cluj, Bucureşti etc. Fiu al lui Tiberiu Brediceanu, Mihai Brediceanu a avut o amplă activitate de interpret, compozitor şi matematician. Mihai Brediceanu a rămas în istoria culturii noastre nu doar prin activitatea dirijorală spectaculoasă (desfăşurată în ţară şi pe toate meridianele lumii), ci şi prin performanţele sale în calitate de director al Operei bucureştene (funcţie pe care a ocupat-o şi tatăl său în perioada 1941-1944), "epoca Brediceanu" (1959-1966) fiind considerată şi acum ca cea mai înfloritoare din istoria modernă a teatrului, prin noutatea repertoriului abordat - de un curaj uneori incredibil în acea vreme -, readucând, după trei ani de interdicţie, opera Oedip de Enescu în circuitul curent, incluzând titluri de referinţă precum Cavalerul rozelor de R. Strauss, Pelleas şi Melisande de Debussy, Logodnă la mânăstire de Prokofiev, Orfeu de Gluck etc., dar şi numeroase creaţii româneşti de mare valoare, beneficiind şi de o pleiadă impresionantă de solişti de talie internaţională care au făcut gloria teatrului, aplaudaţi frenetic atât la Opera Română, cât şi în turneele de anvergură efectuate de teatru la Moscova, Paris, Atena, Lucerna etc. - cele mai importante efectuate vreodată de Operă. Ulterior, Mihai Brediceanu a adus un suflu nou şi la Filarmonica "George Enescu" în perioada directoratului său (1982-1990), propunând, de asemenea, numeroase prime audiţii, lucrări contemporane, cicluri educative, opere în concert, integrale simfonice, concertul extraordinar "de sâmbătă" etc., într-o epocă marcată de dificultăţi insurmontabile pentru instituţiile culturale româneşti. Totodată, Mihai Brediceanu s-a dedicat promovării muzicii enesciene în lume, o latură aparte a activităţii sale fiind cea de matematician preocupat de politempie, care a inventat polytimer-ul după cercetări îndelungate la Syracuse University - SUA.
Mihai Brediceanu a fost preşedinte al Festivalului "Enescu" – ediţia 1995, preşedinte al Uniunii interpreţilor şi membru al Uniunii compozitorilor.