Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  D'ale noastre

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Cronici de (ceva mai mult de) cinci rânduri - D'ale noastre, d'ale poeziei


octombrie 2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În 2012, miticii, jupânii, cucoanele şi damele lui Caragiale ne vizitează în carne şi oase pentru că unui domn - unul adevărat - i s-a făcut milă de ei şi s-a gândit să le arate cât de frumos e când îţi storci senzualitatea nărăvaşă de femeie într-un dans subtil, cât de halucinant e să adaugi isteriei discursive de la tribună un corp ondulat pe chemările energiei interioare, câtă bucurie e când, printr-o simplă mişcare a mâinii, întorci vulgaritatea într-o mică poezie şugubeaţă.

Să integrezi în dans personajele lui Caragiale - mereu ridiculizate, mereu arătate cu degeţelul de către cei "în regulă" - este un act de har şi graţie pe care Gigi Căciuleanu, regizor şi coregraf, îl împlineşte cu seninătate şi cu elevaţia celui care acceptă să intre într-o lume chestionabilă fără a-şi demonstra triumfător superioritatea propriilor valori. Ne-am obişnuit să îl citim pe Caragiale sau să venim la montările pieselor lui pentru a râde sau pentru a acuza sub masca umorului un viciu, o lipsă. De data asta, Gigi ne dă artistic peste nas şi ne demonstrează cum fiecare gest al celor de care ne-am obişnuit să râdem capătă altă amploare, altă dimensiune metafizică prin dans.

Splendoarea pe care o emană Cetăţeanul turmentat când în delirul lui îşi adecvează bastonul - suavă prelungire a corpului - la ritmurile Sonatei lunii este mai grăitoare decât orice comentariu de manual. Corpurile posedate de dans ale tuturor femeilor fatale se transformă brusc, dintr-un act de seducţie de mahala, într-o ordine simbolică şi plină de semnificaţie.

Acolo unde cel mai facil şi la îndemână este să "spui lucrurilor pe nume" şi să pui ironie, Gigi Căciuleanu a pus poezie. Pentru asta îi mulţumim noi, spectatorii plictisiţi de morală, şi i-ar fi mulţumit, fireşte, şi Caragiale. Caragiale-poetul, care iată, există...

 D'ale noastre după I. L. Caragiale
Teatrul Naţional Bucureşti
Regia şi coregrafia: Gigi Căciuleanu
Scenografie: Corina Grămoşteanu
Asistent coregraf: Lelia Marcu
Muzică originală: Lucian Stan, Marius Mateşan, Dan Handrabur, Cristina Handrabur, Cristian Stanciu, Vlaicu Golcea, Mitoş Micleuşanu
Cu: Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Ramona Bărbulescu, Lari Giorgescu, Cristian Nanculescu, Ştefan Lupu, Istvan Teglaş, Adrian Nour, Alexandru Călin




 Toate articolele despre D'ale noastre


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Beatrice Lăpădat


Alte articole

 L'Om GiGi - marele artist Gigi Căciuleanu, aniversat la Teatrul Naţional Bucureşti, la împlinirea a 70 de ani, Comunicat de presă
 L-am tradus pe Caragiale într-un limbaj al mişcării - D'ale noastre la FEST-FDR, Timişoara, 2014, Roxana Tonţa
 Cu drag despre D'ale noastre, Răzvan Penescu
 D'ale noastre, d'ale tuturor şi o revelaţie: Lari Giorgescu!, Comunicat de presă
 O producţie artistică complexă - D'ale noastre, Cristina Sârbu
 Toate articolele despre D'ale noastre


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer