Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Festivalul Dramaturgiei Româneşti (FDR) Timişoara, 2014

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

L-am tradus pe Caragiale într-un limbaj al mişcării - D'ale noastre la FEST-FDR, Timişoara, 2014


iunie 2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Ajungi în sala de teatru şi realizezi că nu mai sunt locuri, s-au vândut toate biletele şi oamenii intră, tot intră. Plasatorii încercă să mai găsească locuri, mai aduc scaune, se stă pe jos, se stă pe margine, ghemuit sau în picioare. Toţi aşteaptă să înceapă D'ale noastre, un spectacol coregrafic semnat de Gigi Căciuleanu. Cred că este printre singurii regizori / coregrafi care îşi alege dansatori / actori după sclipirea din ochi. Îi primeşte în universul său, îi descompune şi apoi îi recompune iar actorii prind viaţă prin dans. D'ale noastre este un spectacol în care latura coregrafică se împleteşte cu senzualitatea şi capătă nuanţe introspective.

Ca să-l înţelegi pe Caragiale trebuie prima dată să-l citeşti

Povestea spectacolului D'ale noastre a început atunci când Gigi Căciuleanu s-a întâlnit cu Ion Caramitru care i-a reamintit că 2012 e anul Caragiale şi i-a propus să pună în scenă un spectacol. "I-am răspuns că am în cap un spectacol, că îl am de mult. Ion Caramitru a zis: Bine. Fă-l, dar fă-l pe limba ta. Asta am şi făcut, l-am tradus pe Caragiale în esperanto-ul meu care e un limbaj al mişcării". Astfel a ajuns D'ale noastre un spectacol care spune "o poveste de dragoste. Cred că îl avem pe Caragiale în gene", mai adaugă coregraful în vârstă de 67 de ani. Personajul care l-a fascinat încă de la vârsta de 9 ani este Nae Caţavencu, "îi ştiam pe de rost monologul şi aveam chiar o păpuşă pe care o foloseam la teatrul de păpuşi pe care îl susţineam acasă. Acel Caţavencu mă ajuta să redau celebrul discurs, nu prea îl înţelegeam pe deplin, dar îl ştiam pe tot din cap" mărturiseşte coregraful.

La întrebarea "Este D'ale noastre un spectacol care să apropie tânăra generaţie de Caragiale?", răspunsul lui Gigi Căciuleanu e cât se poate de sincer: "Am încercat să fiu îndrăzneţ, am vrut ca publicul tânăr să ne înţeleagă pe noi, ce putem noi face, astfel devine un act post-modern. Faptul că e un spectacol de dans după cel mai greu de tradus autor român nu înseamnă că am făcut acest spectacol pentru publicul tânăr, ca să-l înţelegi pe Caragiale trebuie prima dată să-l citeşti. E simplu, ce se întâmplă în democraţie şi în lumea întreagă este ceea ce îl face pe Caragiale uşor de înţeles". D'ale noastre nu poate fi numit un spectacol de dans contemporan, regizorului îi displace acest cuvânt, "Contemporan cu ce?", ridică acesta întrebarea.

Noţiunea de mişcare scenică reprezintă pentru Căciuleanu mai mult decât compunerea unei construcţii coregrafice, în D'ale noastre regăseşti toate personajele lui Caragiale: Goe, Caţavencu, Fănică, Zoe, Trahanache, Dumitrache, Rică, Veta, Ziţa, Pristanda şi Cetăţeanul turmentat. Căciuleanu se declară un iubitor de Shakespeare şi Caragiale, acest lucru se observă cu uşurinţă datorită strânsei legături dintre performanţă şi performance, care atinge chiar valenţele unui happening. Primul element definitoriu pentru teatrul coregrafic al lui Căciuleanu are legătură cu performance-ul, cu conceptul şi ideea, apoi intervine neaşteptatul şi totul se transformă în happening şi performanţa fizică a actorilor care suferă o schimbare radicală şi devin dans-actori. Echilibrul dintre formă şi fond în D'ale noastre apare ca un tribut adus lui Caragiale, iar prin mişcarea scenică pe care o imprimă miţelor, ziţelor şi demagogilor readuce în atenţia spectatorului dulcele comic de situaţie. "Pe mine mă pasionează acest joc nu doar al ideilor , ci şi al formei pe care ideea are nevoie să o îmbrace" adaugă Gigi Căciuleanu. Construcţia coregrafică a acestuia te fac să uiţi că eşti într-o sală de spectacol, personajele devin actuale, se desprind de realitate şi invadează sala de spectacol.

Caragiale în ritmuri Shukar Collective

Coregraful nu se află pentru prima dată în Mica Vienă, acum trei ani Căciuleanu a prezentat bănăţenilor spectacolul OuiBaDa aparţinând companiei de dans care îi poartă numele. "Nu am sesizat nici în seara asta o diferenţă între publicul timişorean şi cel bucureştean sau din alte oraş. Cred că ar mai fi vrut să vadă o reprezentaţie, din păcate suntem aşteptaţi la Sibiu" spune acesta. D'ale noastre e un spectacol plin de viaţă în care costumele şi mişcarea scenică sunt pline de energie şi actuale. Personajele prind viaţă pe o coloană sonoră uşor de recunoscut datorită vocii regretatului Tamango, o porţie sănătoasă de Shukar Collective prin intermediul lui Lucian Stan, Marius Mateşan, Dan Handrabur, Cristina Handrabur, Cristian Stanciu, Vlaicu Golcea şi Micloş Micleuşanu, cu mici variaţiuni de Beethoven, Vivaldi, Verdi, Johann Strauss, Mozart, Bizet, Offenbach, Enescu, Bach, Ray Charles. Scenografia şi costumele au fost realizate de Corina Grămoşteanu. Dans-actorii fac parte din "Gigi Căciuleanu Romania Dance Company": Ramona Bărbulescu, Rasmina Calbajos, Alexandru Călin, Lari Giorgescu, Ştefan Lupu, Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Cristian Nanculescu, Adrian Nour, Vanda Ştefănescu şi Istvan Teglaş.

Spectatorii care au ieşit de la spectacolul coregrafic D'ale noastre au preluat de la dans-actorii lui Căciuleanu acea sclipire plină de admiraţie şi respect pentru Caragiale, un autor care până ieri părea dificil de tradus, dar prin intermediul mişcării scenice reuşeşte să transmită aceeaşi emoţie, la fel de puternică.



 Toate articolele despre Festivalul Dramaturgiei Româneşti (FDR) Timişoara, 2014
 Toate articolele despre D'ale noastre


0 comentarii

Spacer Spacer