Seara s-a încheiat cu proiecţia filmului Mere roşii, pamflet virulent al regizorului Alexandru Tatos, prezentat într-o versiune restaurată, în format 35mm. La eveniment a participat directorul de imagine Florin Mihăilescu. "Spre deosebire de colegii săi de generaţie, Alexandru Tatos se concentra asupra personajelor. Personajul doctorului Irod din Mere roşii este pus într-o situaţie de conflict cu societatea. La fel şi personajul principal din Duios Anastasia trecea din programul de marţi, 4 decembrie 2012. Pe scurt, deşi situaţiile pot părea banale, important este profilul psihologic al personajului. Pe de altă parte, Mere roşii este al doilea film din cariera mea. Nu o să vedeţi o imagine spectaculoasă. Am înţeles foarte repede că trebuie să fac o imagine care să servească dramaturgia şi să servească povestea lui Tatos, şi nu să mă scoată pe mine în faţă. Nu sunt adeptul imaginii de cinema decorative, ci îmi place imaginea de cinema care vorbeşte, care spune, alături de personaje şi de regizor, o poveste în care să cred", a declarat Mihăilescu în prezentarea de dinaintea proiecţiei.
Printre cei care au mai scris despre festivalul Making Waves: New Romanian Cinema se numără şi reputatul critic american David D'Arcy, care a publicat în paginile prestigioasei reviste Arts Info un amplu material dedicat evenimentului. În articolul "Romanian Cinema - Making Waves, Witches and Wild Animation", David D'Arcy subliniază vitalitatea cinema-ului românesc, amintind faptul că seria de filme dedicate producţiei cinematografice româneşti este organizată în mod autonom, fără nici un sprijin din partea guvernului în funcţie, ceea ce, în opinia autorului, reprezintă un motiv în plus pentru a o sprijini. Unul dintre cele mai importante momente ale festivalului îl reprezintă proiecţia, în seara de închidere, a filmului După dealuri de Cristian Mungiu, care va avea premiera americană în primăvara lui 2013. "Stareţul mânăstirii îşi exercită autoritatea cu o impenitenţă care i-ar fi făcut invidioşi pe conducătorii comunişti de altădată. Felul în care Tati îi instruieşte pe ceilalţi cu privire la vicleşugurile Satanei ne arată cum ignoranţa şi ştiinţa explică uneori la fel de bine lumea care ne înconjoară. Povestea lui Mungiu aminteşte de cea a Ioanei D'Arc, de opera lui Nathaniel Hawthorne şi de precedentul film al regizorului român, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile." Perspective la fel de sumbre întâlnim şi în animaţia Crulic - Drumul spre dincolo, însă, continuă autorul, există şi finaluri fericite în cinematografia românească, iar Despre oameni şi melci al regizorului Tudor Giurgiu e o dovadă în acest sens: "această farsă extrem de realistă (...), având în distribuţie talente consacrate ale cinema-ului românesc, ne dă o idee despre felul în care o ţară poate să râdă de ea însăşi", a precizat D'Arcy, în finalul articolului.
Notă: Cătălin Olaru, autorul acestui articol, e deţinătorul bursei Alex. Leo Şerban, constînd într-o rezidenţă de trei luni la New York, şi face parte din echipa organizatorică a Festivalului Making Waves: New Romanian Cinema, 2012, organizat de Romanian Film Initiative la Lincoln Center între 29 noiembrie şi 5 decembrie, 2012. Bursa Alex. Leo Şerban a fost iniţiată în 2012 de către TIFF şi producătorul Bobby Păunescu.