Când tragedia devine rege - Kaiser & König
Helmut Kaiser şi Bobby König sunt doi pensionari dintr-o distopie plasată în 2024. Cei doi eroi bântuie printr-un oraş gri, stăpânit de haos şi de tensiune, încălcând adesea legea.
Aniversarea a cincizeci de ani de căsnicie îl determină pe Kaiser să se angajeze într-o cursă periculoasă pentru a procura o bucăţică de carne. Dorinţa sa de a-i oferi soţiei sale oarbe iluzia unei lumi intacte îl propulsează în nişte acţiuni menite a pune în pericol viaţa sa şi a bunului său amic, König. Filmul conţine un tragism sublimat ce degajă forţa de a emoţiona spectatorii.
Acest scurtmetraj SF, radiografiază, destul de concis, oroarea născută din violenţă şi relevă pericolul instalării haosului într-o societate. Regizorul Timon Modersohn a conceput această peliculă într-un mod riguros, oferind spectatorilor, timp de 36 de minute, perspectiva unei lumi dominate de haos, de încălcarea legilor. Cei doi eroi, cu nume sugestive - Kaiser (împărat în limba germană) şi König (rege în limba germană) - sunt nişte "supravieţuitori", neadaptaţi unei societăţi ghidate de lipsa moralei. Aici, legile sunt făcute pentru a fi încălcate. În încercarea disperată de a se adapta, König mai trişează câteodată, dar sfârşeşte prin a plăti scump încălcarea regulilor cu titlu de lege. Ca în orice distopie, şi aici operează un sistem penal care nu se bazează pe justiţie, ci foloseşte tehnici de tortură psihologică sau fizică (ambii eroi sunt victime ale acestor tehnici). Tensiunea este întreţinută de griul peliculei şi muzica lui Vladimir Rakic.
Kaiser ascunde realitatea şi-i livrează soţiei oarbe (aici, orbirea este o formă de protecţie) iluzia unei lumi intacte. Jocul actoricesc al lui Dietrich Hollinderbäumer şi al Lianei Düsterhöft reprezintă o mostră de măiestrie artistică şi comprimă mesajul regizorului german - dorinţa de a trăi într-o lume ferită de haos; criza ontică a identităţii constituie un prim pas al alienării.
Kaiser & König
Germania, 2012, 37 min, S 16mm, color
Regizor: Timon Modersohn
Sound Designer: Robin Pohle
Portret de grup cu femei - Misterio
Premiul "Cristian Nemescu" pentru Cea mai bună regie i-a fost acordat regizorului spaniol Chema García Ibarra, realizatorul filmului Mister / Misterio. Gândit ca un portret de grup, Misterio scrutează existenţa cotidiană a unor femei trecute de tinereţe, o existenţă ţesută din incertitudini, apariţii ale Fecioarei Maria, speranţe şi dezamăgirea unui trai searbăd.
Realizat ca un amestec de dorinţe secrete, SF, viaţa într-un cartier periferic tradiţional, scurtmetrajul de numai douăsprezece minute etalează ingredientele cu care însuşi regizorul a crescut. Eroina, pe care o prezintă spectatorilor, este o femeie modestă copleşită de traiul ei mecanicizat. Munceşte alături de alte femei ca şi ea, într-o făbricuţă în care ţăcănitul infernal al maşinilor de cusut este acoperit de muzica hard-techno. Combinaţia aceasta bizară se transferă şi în opţiunile ei; este atrasă de lecturile SF şi de pisici. Traiul alături de un soţ bolnav şi un fiu cu deficienţe psihomotorii pare la fel de limitat ca şi întâlnirile cu celelalte femei din cartier, obsedate să comunice cu Sfânta Fecioară.
În descrierea acestui microunivers - oglindă întoarsă a lumii din telenovelele latino - regizorul a schiţat portrete vii. Chema García Ibarra a probat îndemânarea de a restitui atmosfera tipică a vieţii de cartier, dozând gravitatea şi umorul negru. Sub pretextul acestui "portret de grup", regizorul spaniol surprinde, în notaţii rapide şi consistente, climatul social şi moral al lumii hispanice.
Mister / Misterio
Spania, 2013, 12 min, RED, color
Regizor: Chema García Ibarra
Sound Designer: David Rodríguez Montero
O formă stranie a vieţii - Os Vivos Tambem Choram
Scurtmetrajul Şi viii plâng / Os Vivos Tambem Choram, regizat de Basil da Cunha a fost desemnat marele câştigător al celei de-a şaptea ediţii a Festivalului Internaţional de Film NexT. Cu o naraţiune ce atinge forme ale realismului poetic, regizorul portughez îşi îngăduie să pună degetul pe multe răni: sărăcia, violenţa, ipocrizia, marasmul având totodată un "timbru" particular.
Povestea tristă şi stranie a lui Zé, un muncitor de cincizeci de ani, alcoolic este povestea omului cu vise spulberate, a cărui viaţă se năruie după o muncă înrobitoare. Docherul din portul Lisabonei privea mereu cu jind vapoarele care plecau către Suedia, visând că va putea pleca şi el odată într-acolo. Mirajul Nordului exercită o forţă extraordinară asupra acestui locuitor al unei mahalale din miazăzi. Economiile sale de-o viaţă sunt schimbate pe o maşină de spălat de culoare roz (!) de către soţia sa, care nu dădea doi bani pe visele lui. De fapt, singura persoană care nu îl persifla pe tema călătoriei spre Suedia era colegul său, un uriaş tăcut, un muncitor ucrainean.
Camera de filmat rămâne relativ stabilă, căci spectatorul parcurge povestea pentru a înţelege complotul. Îl urmăreşte pe Zé, pe acordurile fado-ului portughez (Estranha Forma De Vida) pe străzile luminate de culorile calde din Lisabona. Publicul va vedea, pe parcursul celor treizeci de minute, cum un om poate să se adâncească în probleme tocmai pentru a-şi vedea un vis împlinit. Acest vis pare să legitimeze violenţa, dar rămâne doar o fantasmă. Finalul aduce o tuşă de lirism ce umple acest univers tragi-comic. După apariţia iguanei în celula din închisoare a lui Zé, se petrece şi "îmbarcarea". Modestul docher zâmbeşte în faţa unor noi orizonturi, alături de iguana verde - simbol al libertăţii.
Acea stare de saudade ("tânjirea după ceva") pare să se încheie, tot pe ritmurile muzicii pline de lirism (fado lisboeta).
Basil da Cunha transformă sumbra drama a unui om umil într-o poveste cu nuanţe metafizice, ce se detaşează tocmai datorită "timbrului" său. Cu o precisă dirijare a actorilor (neprofesionişti), filmul Os Vivos Tambem Choram trăieşte îndeosebi prin portretizarea pregnantă a eroului şi prin realismul poetic al picturii de mediu.
Şi viii plâng / Os Vivos Tambem Choram
Elveţia / Portugalia, 2012, 30 min, RED, color
Regizor: Basil Da Cunha
Sound Designer: Filipe Tavares