O actriţă aflată în plină glorie profesională, Julia Lambert (Annette Bening), la 40 de ani, aclamată de public, admirată şi invidiată, trăieşte în afara scenei drama propriului rol de femeie. Debusolată în privinţa destinului ei în plan personal, vrea să se retragă pentru un timp din viaţa publică însă un tînăr admirator, Tom Fennell, o face să renunţe la această idee. Julia se lăsa în voia poveştii de amor care începe să se înfiripe între ea şi Tom, un puştan aparent cucerit de frumuseţea, talentul şi mai ales de succesul ei. Fericirea o orbeşte pentru un timp pe Julia care se abandonează, ca şi în piesele de teatru, trăind cu toată fiinţa şi regăsindu-şi pofta de viaţă. Realitatea reapare la suprafaţă pentru că Tom joacă şi el un rol şi nu vrea altceva decît să profite de banii şi de poziţia socială a Juliei, ba chiar îi cere să o ajute pe Avice Crichton, o tînără ce vrea să se afirme pe scenă. Uimitor, Julia nu se revoltă, acceptă să împartă scena cu Avice, extaziată de faptul că va juca alături de o mare actriţă. Totul pare că duce către declinul profesional al Juliei şi că ea îşi acceptă umilă apusul. De fapt, seara premierei demonstrează că ea încă străluceşte şi că este de neînlocuit. O umileşte pe rivala ei mai tînără şi demonstrează tuturor că este o femeie puternică şi independentă. Se redescoperă pe scenă tocmai cînd cei din jur o credeau împăcată cu situaţia.
Între rolul din viaţă şi cel din teatru nu există delimitări majore. Julia trăieşte viaţa adevărată după aceleaşi indicaţii scenice pe care, din fundal, în imaginaţia ei, i le dă încă cel care a format-o pe scenă, regizorul: Când te afli pe scenă, teatrul este singura realitate. Ce se află dincolo de această sală, ceea ce oamenii de rând denumesc realitate, nu-i decât o plăsmuire şi al dracului să fiu dacă am să te las să uiţi asta.
Înlăturînd drama Juliei, filmul, ecranizarea romanului lui Somerset Maugham Theatre, este o plăsmuire metaforică a vieţii şi a rolurilor pe care suntem nevoiţi să le jucăm în diverse situaţii şi readuce în prim plan ideea arhicunoscută ca lumea e o scenă.