Cesaria Evora aduce la Bucureşti parfumul uluitor al unui tărîm exotic: Insulele Capului Verde. În cîntecele sale plutesc ca un abur aroma plantaţiilor de cafea şi a ciorchinilor pîntecoşi de banane, frumuseţea maiestuoasă a plajelor străjuite de stînci modelate straniu de valuri de nisip purtate de colo-colo de vîntul oceanului, dragostea pătimaşă şi tristeţea senzuală a iubirilor pierdute.
Cesaria Evora aduce la Bucureşti magia visului şi dulceaţa nostalgiei, într-un concert special pentru România, programat joi 15 mai 2003, ora 20.00, la Sala Palatului.
Este o bucurie şi o onoare pentru Fundaţia cultural-artistică Aurel Mitran să prezinte acest proiect inedit pentru România şi să vă invite să-i fiţi alături în seara concertului.
Scurtă prezentare
Un destin excepţional a făcut ca Cesaria Evora să fie astăzi una dintre cele mai celebre voci negre din întreaga lume.
Cea căreia prietenii îi spun cu nesfîrşită afecţiune Cize s-a născut la 27 august 1941, la Mindelo, orăşel comercial din Sao Vicente, una dintre insulele Capului Verde. Şi-a consumat primii ani de viaţă într-o "demnă mizerie". Tatăl, violonist talentat dar lipsit de noroc, moare cînd Cize avea şapte ani, astfel încît fetiţa ajunge la orfelinat. Talentul, unul imens, este singura moştenire pe care tatăl său i-a lăsat-o, dar ar fi nedrept să nu pomenim şi de contribuţia adusă de vărul tatălui său, Francisco Da Cruz, cunoscut sub pseudonimul B. Leza, un mare poet şi cel mai mare compozitor de mornas din insule.
Cesaria Evora învaţă să cînte la orfelinat, însă cel care îi dezvăluie tainele interpretării tradiţionalelor coladeras şi mornas va fi Eduardo, un marinar de care s-a îndrăgostit nebuneşte cînd avea 16 ani.
Capul Verde, colonie portugheză pe-atunci, vibra la unison în ritmul coladeras-urilor şi mornas-urilor, un soi de blues naţional, moştenire a secolelor în care strămoşii Cesariei Evora îşi consumaseră existenţa de sclavi. Insulele Capului Verde au reprezentat, secole de-a rîndul, o placă turnantă a comerţului cu sclavi. Dar şi un loc exotic demn de imaginile întîlnite în filmele americane, cu recifuri şi sute de faleze abrupte, cu forme fantastice sculptate de vîntul uscat, încărcat de nisipul pe care-l poartă de colo-colo, cu plantaţii de trestie de zahăr, munţi de banane şi nuci de cocos care aşteaptă doar să întinzi mîna după ele.Învăluită în veşnicul fum de ţigară al piano-barurilor, doar pentru cîţiva escudos, Cesaria cînta despre toate acestea. Şi mai ales, despre "sodade", spleen-ul insulelor.
În 1973 era o celebritate locală, dar sărăcia îi rămăsese prietenă fidelă. Măcinată de această "sodade", la care se referă în cîntecele sale languroase, Cesaria Evora renunţă să mai cînte astfel încît, următorii zece ani din viaţa ei, nu înseamnă altceva decît un lung şir de iubiri ratate. Întoarcerea în lumea muzicii poate fi contabilizată în dreptul anului 1985, datorită întîlnirii providenţiale cu Jose Da Silva, cel care va deveni mentorul şi producătorul ei. La Lisabona, sub îndrumarea lui Da Silva înregistrează un prim album, ajuns astăzi o adevărată raritate.
Trei ani mai tîrziu, la Paris, Cesaria Evora înregistrează un nou album, încărcat de parfumul coladeras-urilor, "La diva aux pieds nus". Urmează "Distino Di Belita" (1990), "Mar azul" (1991), "Miss Perfumado" (1993) şi toate trei o vor conduce spre primul mare triumf repurtat la Sala Olympia şi spre primul mare turneu internaţional. Un an mai tîrziu, în 1994, Cesaria Evora semnează un contract cu BMG, iar compilaţia "Sodade, les plus belles mornas de Cesaria" va apărea sub egida celebrei case de discuri. Următorul album, "Cesaria", obţine un "disc de aur" în Franţa şi o nominalizare Grammy. Madonna, David Byrne şi Brandford Marsalis sunt entuziasmaţi de concertul pe care Cesaria îl susţine la Bottom Line, iar Goran Bregovic o invită să înregistreze cîntecul "Ausencia", pentru coloana sonoră a filmului lui Emir Kusturica, Underground. Cesaria Evora îşi petrece anul următor în turneu: Franţa (40 de concerte), Elveţia, Belgia, Brazilia, Germania (11 concerte), Hong Kong, Italia, Statele Unite (30 de concerte), Canada, Senegal, Coasta de Fildeş, Anglia.
Se poate spune că, începînd cu 1995, Cesaria Evora nu se mai opreşte din drum: America de Nord, Europa, Asia, Africa, America Latină, Orientul Mijlociu. În pauzele dintre turnee, vor apărea "Cabo Verde" (1997) şi apoi "Café Atlantico" (1999 - pregătit în timpul turneului din 1998 care a purtat-o din Grecia în Japonia, din Israel în Portugalia, din Indiile de Vest în Liban). Înregistrat la Havana, cu muzicieni brazilieni şi cubanezi, acest ultim album nu se îndepărtează de temele tradiţionale din cîntecele Cesariei Evora. Dimpotrivă, este un album cu rezonanţe adînci în istoria imperiului colonial portughez, plin de dragoste şi nostalgie aşa cum, de altfel, o demonstrează şi titlurile pieselor: "Carnaval de Sao Vicente", "Beijo de Longe", "Cabo Verde manda manthenha", "Roma Criola", "Paraiso de Atlantico". "Café Atlantico", spaţiu imaginar, unde oamenii se ascund de furia oceanului bântuit de furtună, este un sanctuar al sufletelor măcinate de griji, tristeţe şi singurătate. Magia acestui loc le va aduce mult râvnita linişte.
Legenda Cesariei Evora - Miss Perfumado este încă departe de epilog. Cize ar putea trăi senină, înconjurată de nepoţi şi prieteni, la Mindelo, în "căsuţa fericirii" pe care şi-a construit-o acolo, continuînd să aducă, prin nesfîrşite donaţii, puţină bucurie celor la fel de săraci cum a fost ea în tinereţe. Ar putea să nu mai părăsească niciodată acest tărîm al unei binemerite împliniri, dar nu poate renunţa la dorinţa de a împărtăşi lumii acea emoţie copleşitoare născută din interpretarea unui coladeras sau mornas. Balade de o frumuseţe aparte ale arhipelagului natal, al căror "sodade" nu încetează să fascineze.
Marea cîntăreaţă - a fost comparată cu Billie Holliday şi Edith Piaf - va aduce la Sala Palatului din Bucureşti, joi 15 mai 2003, într-un concert de sine stătător, special pentru România, parfumul uluitor al insulelor Capului Verde.
În concertul de la Bucureşti, Cesaria Evora va cînta acompaniată de un grup de 7 muzicieni: Fernando Jose Lopez Andrade (pian, voce), Domingos Antonio Gomes Fernandes (saxofon), Joao Jose de Pina Alves (chitară, voce), Virgílio Julio Duarte (chitară bass), António Pina Alves (cavaquinho, voce), Ademiro Jose Paris Miranda (percuţie), Julian Corrales Subida (vioară)
Parteneri media:
Radio Contact
Evenimentul Zilei
Tabu
Şapte Seri
Bucharest Nightlife
LiterNet.ro
P.S. Îi invităm pe toţi cei care iubesc muzica Cesariei Evora şi care doresc să povestească despre experienţa lor personală cu Cesaria să scrie la [email protected]. Cele mai bune articole vor apărea pe situl LiterNet.