Pornind de la articolul ziaristului Wil Haygood A Butler Well Served by This Election, apărut în Washington Post, despre viaţa fostului majordom al Casei Albe, Eugene Allen, realizatorul cristalizează (aproape) întreaga istorie a Statelor Unite. Cecil Gaines / Forest Whitaker devine avatarul ficţional al lui Eugene Allen. Urmărind destinul acestui fiu de sclav de pe plantaţiile de bumbac, The Butler trece în revistă evenimente relevante precum mişcarea pentru obţinerea drepturilor civile de către populaţia de culoare - asasinarea lui Martin Luther King şi a lui John F. Kennedy, acţiunile protestatare ale "Panterelor Negre", războiul din Vietnam şi scandalul "Watergate".
Ca majordom la Casa Albă, Cecil trăieşte toate aceste evenimente atât din interior, cât şi din exterior, confruntat cu conflictele din propria familie. Cecil Gaines devine, astfel, un martor privilegiat al Istoriei contemporane. El a oficiat sub şapte mandate prezidenţiale (deşi, pe ecran, nu apar Gerald Ford, Jimmy Carter şi Bill Clinton). Lee Daniels se apleacă asupra luptei afro-americane pentru recunoaşterea drepturilor civile prin intermediul unui film intimist, ce se-nscrie în mişcarea cinema-ului independent. Povestea lui Cecil este, în acelaşi timp, extraordinară, dar şi universală, înfăţişând modul în care fiecare generaţie încearcă să se definească şi să trăiască "visul american". Scenariul semnat de Danny Strong (saga Hunger Games) a fost transpus pe ecran graţie lui Lee Daniels, care-a găsit sprijin financiar în filierele independente, căci marii producători de la Hollywood nu s-au grăbit să investească în acest proiect. În pofida temei clasice (chiar academice), cineastul a păstrat aspectul de indie, redând mai mult ambianţa anticamerei, decât pompa spectacolului Istoriei.
Începutul este plasat în tumultuoşii ani '20, în Sudul segregaţionist, unde Cecil Gaines lucra, împreună cu părinţii săi, pe o plantaţie de bumbac în Macon, Georgia. "Să nu te-aud respirând!" - cam aşa sună prima dintre recomandările primite de la bătrâna proprietară a plantaţiei (Annabeth Westfall - Vanessa Redgrave), când Cecil devine "negrotei de casă". Moartea violentă a tatălui său (ucis de angajatorul său), apoi munca -"răsplată" în casa albilor îl determină să fugă de pe plantaţie, în căutarea unei vieţi mai bune. Ca tânăr adult, obţine o slujbă la un hotel de elită din Washington, după ce lucrase într-un local din Virginia. Norocul îi surâde şi a doua oară, când este remarcat de un angajat din administraţia Casei Albe. Acesta îi oferă un post de majordom. Graţie acestei slujbe, familia sa (soţia şi cei doi fii) poate duce o viaţă confortabilă. Orfelinul de altădată deprinde uşor convenţiile şi discreţia, care-i vor conferi "invizibilitatea". Meticulozitatea şi spiritul său îl menţin în funcţie mult timp. Preşedinţii vin şi pleacă, dar Cecil rămâne martor tăcut al deciziilor luate în Biroul Oval.
The Butler se concentrează asupra intrigii din interiorul familiei lui Cecil, mai ales asupra disputelor dintre tată şi fiul rebel. Tânărul Louis (David Oyelowo) este militant activ în mişcarea pentru drepturile negrilor, "Black Panthers", iar celălalt fiu - Charlie (Elijah Kelley) - decide să se înroleze în războiul din Vietnam. Problematica rasială este structural legată de aprigile dispute dintre tatăl bine poziţionat şi fiul rebel. Bulversată de comportamentul fiilor săi şi neglijată de Cecil, Gloria (Oprah Winfrey) se refugiază în alcool, apoi (temporar) în braţele unui vecin. Cecil se pierde printre deciziile celor puternici şi activismul celor "de culoare" şi ajunge la o răscruce a vieţii sale, sfâşiat între propria conştiinţă şi sentimentele pentru familie, într-un context de schimbări politice şi sociale radicale.
Cu forţă şi fără tam-tam, Lee Daniels denunţă rasismul din America anilor '50 -'60. Discursul lui puternic nu poate lăsa spectatorul indiferent, pentru că a ales şi o distribuţie convingătoare (dar şi imagini de arhivă). Juxtapunea acţiunilor tată-fiu în momentele cruciale ale Istoriei creează nelinişte şi deschide noi piste către reflecţie. Cineastul Daniels este un pacifist "rebel", iar filmul The Butler poate să deranjeze pentru că nu este nici "politicos", nici "frumos". În această peliculă, imaginile sunt dure, iar luminile difuze, Mariah Carey interpretează o sclavă violată de stăpânul terenului, Oprah Winfrey încarnează o "soţie disperată", alcoolică, iar Lenny Kravitz pune masa bogaţilor. Forest Whitaker este cuceritor în "pielea" acestui personaj, ce ne trimite cu gândul la rolul interpretat de Anthony Hopkins în The Remains of the Day.
Machiajul actorilor şi o anumită teatralitate ar putea induce ideea de "carnaval", dar tuşele groase accentuează duritatea acelor realităţi. Coloana sonoră însoţeşte personajele de-a lungul evenimentelor trecând de la Mozart, Schumann şi Felix Mendelssohn-Bartholdy la Faye Adams, Dean Martin, James Brown şi Lenny Kravitz. Nu este vorba despre un anumit cinism, ci de o manieră sinceră de exprimare. Probabil, de aceea ultimele zece minute ale peliculei nu pică în capcana melodramei tradiţionale, ce evocă anii de pe urmă ai personajelor. Filmul atinge coarda sensibilă a spectatorului şi demonstrează că reglarea conturilor este dureroasă în America.
The Butler este o poveste despre tenacitatea unui om, creşterea unei naţiuni şi puterea unei familii. Această dramă biografică schiţează hagiografia S.U.A., ca într-un muzeu perpetuu, şi aduce un exemplar omagiu comunităţii afro-americane pentru eroii ei, fiind printre filmele favorite la Oscarurile 2014.
Regizor: Lee Daniels
Scenarist: Danny Strong, Wil Haygood / Compozitor: Rodrigo Leão / operator: Andrew Dunn / Producător: Lee Daniels, Cassian Elwes, Laura Ziskin / Monteur: Brian A. Kates, Joe Klotz
Distribuţia: Forest Whitaker (Cecil Gaines), Oprah Winfrey (Gloria Gaines), David Banner (Earl Gaines), LaJessie Smith (Abraham), Mariah Carey (Hattie Pearl), Alex Pettyfer (Thomas Westfall), Vanessa Redgrave (Annabeth Westfall), Clarence Williams III (Maynard), John P. Fertitta (Mr. Jenkins ), David Oyelowo (Louis Gaines), Elijah Kelley (Charlie Gaines)