ianuarie 2014
Dacă în "uzina de vise" de peste ocean coloana sonoră (soundtrack-ul) este - de zeci de ani - un eficient cal troian, în România lucrurile au stat şi - cu foarte puţine excepţii - încă mai stau altfel. Aici personajul Muzică a fost folosit adesea de "umplutură" (sau a fost inexistent, ca-n unele filme ciné vérité de Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos), iar atunci când au existat compozitori (din zona simfonică, jazz, pop sau experimentală) care şi-au luat rolul în serios, şi au înţeles că meseria de compozitor de muzică de film e o meserie cu totul aparte, lucrările lor au rămas lipite de peliculă. Nu au fost mediatizate, în general, prin disc sau radio. Şi ce albume de colecţie ieşeau din OST-urile compuse de un Tiberiu Olah, Richard Oschanitzsky, sau Adrian Enescu!...
 
Cu ocazia semicentenarului UCIN din toamna anului 2013, Uniunea Cineaştilor împreună cu Asociaţia Autorilor de Coloană Sonoră din România au editat un dublu CD, nedestinat comercializării, cu fragmente din câteva muzici de film compuse între 1958 şi 2013. Printre ele, creaţii de: Mircea Chiriac (D'ale carnavalului), Richard Oschanitzky (Un film cu o fată fermecătoare, Comedia gamelor, Cu mîinile curate), Dorin Liviu Zaharia şi Dan Andrei Aldea feat. Sfinx (Nunta de piatră), Temistocle Popa (Veronica), Horia Moculescu (Pistruiatul), Tiberiu Olah (Mihai Viteazul, Trecătoarele iubiri, Pe aici nu se trece!, Osînda), George Grigoriu (Actorul şi sălbaticii), Radu Goldiş (Zile fierbinţi), Anton Şuteu (Ana şi "hoţul", Buletin de Bucureşti), Cornel Fugaru (Fata Morgana), Vasile Şirli (Un echipaj pentru Singapore, Caravana cinematografică, Undeva la Palilula), Paul Urmuzescu (Iarna bobocilor, Cuibul de viespi), Florin Bogardo (Raliul, Liceenii), Marius Ţeicu (Rămăşagul), Cornelia Tăutu (Stejar, extremă urgenţă, Rămînerea, Trenul de aur), Adrian Enescu (Septembrie, Mircea, Eu sunt Adam, Kyra Kyralina).

Unele dintre ele respiră, parcă, mai în voie fără imagine, dialoguri şi zgomote. Altele însă, atunci când ai filmul proaspăt în cap şi-n suflet (deşi nu l-ai mai văzut de mult), recheamă neîntârziat şi imaginile pentru care au fost compuse şi împreună cu care fac "casă bună". Pentru că au existat cazuri, în filmul românesc, când muzica era gândită ca un personaj cu drepturi egale în construcţia de ansamblu a poveştii cinematografice. Aşa s-a întâmplat mai cu seamă în cazul câtorva din filmele regizorilor Dan Piţa şi Mircea Veroiu din anii '70-'80, pentru care Adrian Enescu a scris o muzică variată în funcţie de tipologii variate. Poate că altădată se va gândi cineva să editeze pe CD-uri şi muzicile sale (ori cel puţin suite sau fragmente) din Tănase Scatiu, Bietul Ioanide, seria Ardelenilor, Concurs, Semnul şarpelui, Să mori rănit din dragoste de viaţă, Faleze de nisip, Sfîrşitul nopţii, Dreptate în lanţuri, Pas în doi, Adela, Umbrele soarelui. Adrian Enescu rămâne, cred, un nume de referinţă în muzica românească de film a acelor ani. Editarea lucrărilor sale pentru film va reprezenta, în anii ce vin, o necesară şi surprinzătoare restituire.   
 
Mi-aş fi dorit, recunosc, să aflu pe compilaţie şi fragmente din muzica experimentală a lui Anatol Vieru de la 100 lei (varianta de autor, necenzurată), ritmurile dansante ale lui Temistocle Popa şi Gérard Bourgeois din Ma-ma, ale lui Marius Ţeicu din Zâmbet de soare ori band-ul ce interpretează muzica dinamică a lui Radu Goldiş din Accident. Selecţia alcătuită de Ileana Popovici şi Horea Murgu şi produsă de MDV Audio Studio S.r.l. mi-a stârnit însă - mărturisesc - nu puţine momente de nostalgie. Nu mai ascultasem de aproape 30 de ani tema muzicala din Pe aici nu se trece, de exemplu, şi m-am bucurat mult să o reascult pe Cornelia Tăutu.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus