Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Jeune & jolie

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Este vina şarpelui - Jeune & jolie la BIFF, 2014


martie 2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Gurmanzilor, degustătorilor şi fumătorilor de film bun şi foarte bun, ciuliţi-vă ochii şi căscaţi-vă urechile, căci a început ce-a de 10-a ediţie a Bucharest International Film Festival! Se anunţă averse masive de proiecţii la Cinema Studio, Institutului Cervantes, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Cinema Elvira Popesco şi Club Control, între 26 martie şi 2 aprilie 2014. Să plouă, să plouă şi să înflorească, să se simtă primăvara nu doar pe afară.

Jeune & jolie este noua delicatesă a lui François Ozon, care aduce cu şi în sine viruşii ce provoacă o boală mortală francezilor: pasiunea. Hormonii se trezesc violent la viaţă, ucigând pruncul în care individul se putea regăsi. Această ofrandă nu rămâne niciodată fără de răspuns. Mereu este pedepsită sau răsplătită. Adesea răspedepsită. Cu bune, cu rele, deşteptarea aceasta este inevitabilă şi depinde doar de individ cum trece de adolescentina furtună hormonală. Vicii, excese, YOLO!

Isabelle este o fată care alege o metodă mai puţin cuviincioasă pentru a trece de perioada primei năuciri absolute. Refugiul ei nu este alcoolul, nu este petrecerea, nu este arta şi nici măcar croşetatul. Fata a muşcat din fructul pasiunii iar acum vrea să încerce toate fructele din livadă. Ceea ce este curios, deoarece prima rodie a fost amară, înţepătoare şi deloc conform aşteptărilor. Isabelle se vedea din afară şi nu înţelegea ce şi de ce face ceea ce face, iar Isabelle cea care muşca din rodie are ochii plini de lacrimi de... Şarpe, şarpe, cum ne-ai dus pe noi în păcat!

Dar aceasta a fost doar o aventură la mare, dezvirginarea ca un frumos cadou pentru împlinirea vârstei de 17 ani. Întoarsă acasă, frumoasa fată începe să aibă tot felul de întâlniri cu bărbaţi de vârsta tatălui sau bunicului în hoteluri luxoase sau în parcări întunecoase. Deşi banii nu au reprezentat niciodată o problemă pentru ea, Isabelle se simte acum independentă. Câştigă cu uşurinţă sute de euro, este deasupra neiniţiaţilor ei colegi de la liceu şi duce o viaţă palpitantă. Din experienţă, prostituţia a devenit viciu.

Un punct culminant poate fi considerat momentul în care un client cardiac moare în timpul înfruptării. Părinţii află că fetiţa lor s-a transformat din zânuţă în albinuţă. Din această cotitură filmul putea să ia amploare, însă povestea este presărată cu neverosimil. Abordarea părinţilor în ceea ce o priveşte pe copilă este superficială. Dar, chiar şi aşa happy end-ingul răsare chiar şi în povestea unei adolescente ce se prostituează pentru că:
1) este speriată, rătăcită, inconştientă şi naivă
2) îi place.

Imaginea este reuşită, iar frumuseţea fetei (Marine Vacht) umple cadrele cu lumină. În schimb, coloana sonoră este deranjant de pleonastică, trăgând cu forţă înspre clişeu. Este păcat, pentru că atunci când retina este gâdilată dar urechea e zgâriată orice efect estetic este sortit eşecului. Din fericire sunt foarte puţine momentele de acest gen. Jeune & jolie este astfel un film care se află pe linia de plutire.

Este abia începutul B-IFF-ului, iar programul este foarte promiţător. Lasă-te purtat de ceea ce îţi face cu ochiul şi vino la cinema!




 Toate articolele despre Jeune & jolie
 Toate articolele despre Festivalul Internaţional de Film Bucureşti, BIFF, 2014


1 comentariu

  • Ce-i cliseu "deranjant de pleonastic" pentru unii...
    Corin Toporas, 28.03.2014, 20:45

    Ambiguitatea abordării lui François Ozon mi-a adus aminte de-al său Swimming Pool de-acum zece ani.

    Dacă La vie d'Adèle explorează iubirea adolescentină, Jeune & Jolie se rezumă la sexul adolescentin, sau mai exact detaşarea "tinerilor din ziua de azi" faţă de acest subiect.

    Acest portret (nuanţat, bine calibrat emoţional şi admirabil filmat) al unei tinereţi precoce şi al descoperirii de sine se petrece pe parcursul a patru anotimpuri şi a patru cântece, foarte atent alese (si deloc pleonastice), ale chanteusei şaizeciste Françoise Hardy, care ar putea foarte bine titra capitolele filmului: L'amour d'un garçon, À quoi ça sert, Première rencontre şi Je suis moi.

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Vlad Galer


Alte articole

 Maturizare şi voyeurism - Jeune et jolie, Mihai Fulger
 Je suis moi - Jeune & jolie, Cristina Zaharia
 Isabelle, un portret în 4 anotimpuri şi 4 melodii de Françoise Hardy - Jeune & jolie, Comunicat de presă
 Belle de jour, variantă ado - Jeune & jolie, Andrei Gorzo
 Câteva detalii inedite dezvăluite de regizorul François Ozon - Jeune & jolie, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Jeune & jolie


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer